Aleşii orădenilor au aprobat joi, într-o şedinţă extraordinară, cu 16 voturi pentru şi 5 abţineri - ale consilierilor UDMR - planul de reorganizare al Electrocentrale Oradea, societate aflată în insolvenţă din vara anului trecut.
Reorganizare în 3 ani
Documentul a fost elaborat de administratorul special Stănel Necula, având consultanţa administratorului judiciar, Casa de Insolvenţă Transilvania, şi va fi depus, vineri, la Tribunalul Bihor, urmând ca în termen de 20 de zile masa credală, adică instituţiile şi societăţile cărora CET-ul le datorează bani, să îl aprobe sau să îl respingă.
Planul a fost elaborat pe o perioadă de 3 ani şi, dacă va fi aprobat şi de instanţă, va fi pus în practică începând din noiembrie 2014.
Având ca obiectiv "acoperirea pasivului debitorului în insolvenţă", adică stingerea datoriilor acumulate de vechiul CET, planul propune reorganizarea societăţii şi menţinerea ei în viaţa comercială şi, secundar, asigurarea pentru creditorii Electrocentrale a unui "nivel de recuperare a creanţelor mai mare decât în cazul în care societatea ar intra în faliment".
La ora actuală, Electrocentrale are datorii în valoare totală de 323,807 milioane lei, din care, potrivit planului prezentat de Stănel Necula, va plăti doar 41,625 milioane lei.
Unele datorii nu vor fi plătite
Dintre cele cinci tipuri de creanţe, potrivit proiectului de reorganizare, doar cele salariale vor fi achitate, integral, în 30 de zile de la aprobarea planului. În rest, pe parcursul a trei ani, îşi vor primi banii înapoi integral doar creditorii care au creanţe garantate, adică ANAF şi Banca Transilvania, iar parţial statul, Primăria Oradea, ABA Crişuri, Administraţia Fondului de Mediu. În schimb, creditorii chirografari, adică societăţile cu care Electrocentrale a avut sau are relaţii comerciale, împărţite în două categorii, nu vor primi niciun leu.
"Important este să obţinem votul a trei din cele cinci categorii de creditori pentru ca planul să fie aprobat. Unele firme cu care avem contracte, dar către care avem şi datorii, cred că ar fi mulţumite şi doar cu faptul că ne continuăm activitatea", a explicat pentru BIHOREANUL Stănel Necula (foto).
Banii necesari plăţilor ar urma să fie obţinuţi în urma unei "restructurări operaţionale" a activităţii electrocentralei, fără ca aceasta să însemne că se vor face concedieri, precum şi prin valorificarea unor "active excendentare" în primul an, adică prin vânzarea unor bunuri în valoare de circa 4 milioane lei pe care societatea nu le foloseşte.
De asemenea, din datoriile pe care Electrocentrale le avea, la rându-i, de recuperat de la propriii datornici la momentul intrării în insolvenţă, se vor putea recupera peste 5,4 milioane lei.
Prin absorbţie?
În plan a fost introdusă şi o alternativă la reorganizarea clasică, pe care Stănel Necula o prezintă ca fiind cea optimă. Concret, Electrocentrale ar urma să fie "absorbită" de Termoficare Oradea, societate înfiinţată de Consiliul Local în iunie 2013 tocmai pentru a prelua activităţile de transport şi distribuţie ale vechiului CET, care îşi pierduse licenţa pe aceste activităţi.
În această variantă, Termoficare ar prelua toate activităţile şi bunurile Electrocentrale, care ar urma să fie radiată din Registrul Comerţului. Noua societate nu s-ar mai afla în insolvenţă şi ar plăti doar datoriile asumate în planul de reorganizare, mai exact circa 41 milioane lei.
Necula susţine că, în această variantă, firmele cu care Electrocentrale are acum contracte s-ar simţi mai în siguranţă lucrând cu o societate "curată". În plus, nu ar mai exista riscul ca unul dintre creditori să ceară falimentul societăţii. "Fuziunea înseamnă inclusiv posibilitatea dezvoltării unor noi linii de business. Această entitate s-ar putea dezvolta intrând în zona de firmă sănătoasă şi devenind eligibilă din punct de vedere al finanţării, căci o societate aflată în insolvenţă nu poate primi finanţare din fonduri europene", a explicat Stănel Necula, presei, după şedinţa de Consiliu Local.
Planul de reorganizare al CET a fost afişat pe site-ul Primăriei cu doar două ore înaintea şedinţei de Consiliu, fapt ce a stârnit nemulţumirea UDMR, ai cărei reprezentanţi s-au şi abţinut de la vot, motivând că nu au avut destul timp să analizeze documentul, iar în şedinţele de comisii le fusese prezentat doar un rezumat al acestuia.