Pedalăm în cele mai lungi zile din an pentru cele mai scurte vieţi! Între solstiţiul de vară şi 1 septembrie desfăşor un proiect nou pentru copii ca Iasmina (7 ani), Ianko (8 ani), Magda (10 ani).
Vieţile lor s-au oprit la aceste cifre. Diagnosticaţi cu boli terminale, au plecat dintre noi mângâiaţi de mame, strânşi în braţe de taţi şi ajutaţi medical şi prin activităţi specifice de Fundaţia Hospice Emanuel. Ca ei mai sunt încă zeci...
Fundaţia Hospice Emanuel doreşte să dăruiască clipe mai fericite acestor copii condamnaţi şi aparţinătorilor rămaşi în urmă. Acum se construieşte un nou centru, unde aceşti copii bolnavi să îşi petreacă ultimele momente alături de cei dragi, jucându-se, desenând, zâmbind. Când nu mai este de făcut nimic, se mai poate face totuşi ceva.
Pentru a face posibilă construirea acestui centru m-am apucat, ciclist amator fiind, alături de câţiva prieteni, tot sportivi amatori, să ne transformăm kilometrii parcurşi în sume donate în favoarea acestor îngeri. Este simplu! Prietenii noştri ne "cumpără" kilometrii (1 km ciclabil costă un euro, un km alergat doi euro), iar noi executăm cursele.
În urmă cu două săptămâni am transformat 264 km, stând pe bicicletă între răsărit (5.37 a.m.) şi apus (9.31 p.m.) în 264 de euro. O zi lungă pentru vieţi scurtate de boală!
Un prieten se pregăteşte pentru cursa vieţii lui, 600 de km în 24 de ore, şi are nevoie de 600 de euro. Este epuizant! Altul va alerga între apus şi răsărit, un alt gest fizic extrem. Te poţi implica şi tu donând pe site-ul www.emanuelhospice.org.
Dar ce este chinul nostru faţă de ce se întâmplă în sufleţelul unui copil de 7 ani care ştie că va muri? Dar în sufletele fraţilor, surorilor, în inima părinţilor? Am alergat cu ciudă, cu lacrimi în ochi, cu icnete, dar nu din pricina efortului. Şi voi mai alerga ...
Marius David Cruceru
Capelan voluntar Hospice Emanuel