Râul Crișul Repede este, de departe, cea mai importantă atracție naturală a Oradiei. Străbătând orașul de la est la vest, le oferă orădenilor un loc prielnic pentru relaxare și plimbare în aer liber, dar este și casă bună pentru numeroase viețuitoare.
În premieră, doi specialiști în ihtiologie, adică studiul peștilor, au făcut o radiografie la zi a apelor municipale ale râului și au publicat o carte intitulată sugestiv „Peștii Crișului Repede în Oradea”. Andrei Togor și Mihnea Moraru au făcut și o descoperire importantă: în râul orașului viețuiesc 35 de specii de pești, adică jumătate din toate speciile din Ardeal.
Un model de urmat
Prima carte dedicată peștilor care viețuiesc în Crișul Repede, pe tronsonul de 3 kilometri cuprins între podurile Dacia și Densușianu, a fost lansată pe 19 decembrie, în sala mare a Primăriei, în fața unei audiențe curioase. De fapt, evenimentul a fost o dublă-lansare, fiind prezentat și un album cu fotografii realizate de Lucian Macaveiu (foto), „Viața sălbatică a Oradiei”. Ambele au fost tipărite de Asociația Aqua Crisius, unde Andrei Togor este președinte, cu bani de la Primăria Oradea.
Cele două materiale au fost apreciate de specialiști. „Sunteți extrem de norocoși și cred că modelul ar trebui perpetuat peste tot în țară și chiar și alte țări ar trebui să ia exemplu de la Oradea, să aloce timp, efort și bani pentru înmagazinarea și extragerea datelor din teren, iar apoi ele să fie puse la dispoziția publicului larg”, a declarat Călin Lațiu, cercetător al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.
Pescuit științific
Autor principal al cărții, Andrei Togor este un cunoscut ihtiolog. Pescar din copilărie, pasiune moștenită de la tatăl lui, a absolvit Piscicultura la USAMV Cluj-Napoca în 2012 și cunoaște foarte bine speciile de pești din România. În ultimul deceniu s-a dedicat activității Asociației Aqua Crisius, care derulează diferite proiecte cu tematică ecologistă. „Am publicat această carte pentru că era nevoie de ea. S-a mai scris despre peștii din Crișul Repede, dar nu despre cei identificați pe teritoriul Oradiei”, spune Andrei.
Nu era nimeni mai potrivit să scrie această carte: din 2016, cu colegii din Aqua Crisius, dar și cu cei din Grupul Pescarilor Sportivi Orădeni (GPSO), ihtiologul face constant monitorizări ale speciilor de pești din Criș. „Facem cel puțin un electrofishing pe an. Asta înseamnă că intrăm în râu și curentăm legal peștii, în baza unei autorizații speciale de pescuit în scop științific”, spune orădeanul.
Surpriza din Criș
Monitorizările ajută la determinarea speciilor care trăiesc în râu. „Datele ne spun că avem un râu incredibil, ca diversitate. Am găsit 35 de specii de pești, foarte mult pentru 3 kilometri de râu, în condițiile în care în tot Ardealul avem 70 de specii, din vârful muntelui până la șes”, precizează liderul Aqua Crisius.
Bogăția acvatică este un semn bun pentru orădeni, deoarece înseamnă că apa Crișului este curată. „Peștii reprezintă o sursă de hrană, dar sunt și un barometru al lumii în care trăim. Ei indică cu fidelitate impresionantă cât am agresat natura”, explică Andrei.
Surpriza cea mare pe care a avut-o „scotocind” în apele Crișului a fost să găsească exemplare de țipar (foto), un pește care preferă apele stătătoare. „Este o specie foarte rară, periclitată, care are nevoie de habitate cum nu prea mai găsește, adică brațe moarte, lunci inundabile. Noi l-am găsit în faţa Primăriei Oradea”, zice Andrei.
Alți pești găsiți în râu și prezentați în carte sunt cega, păstrăvul indigen, știuca, linul, plătica, mihalțul ori șalăul. Unii înoată tot datorită ihtiologilor. Alături de mai mulți colaboratori, Aqua Crisius a făcut în ultimii ani mai multe repopulări în Crișul Repede, pentru a preveni consangvinizarea, pentru a suplini „pierderile” din pescuit și pentru a revitaliza specii dispărute. „Am reintrodus în Oradea cega, văduvița, mihalțul și, în colaborare cu GPSO, șalăul. Toate erau dispărute din oraș”, explică pescarul.
„Un curcubeu al peștilor”
În carte, speciile le-a descris cu ajutorul lui Mihnea Moraru, un tânăr de 22 de ani originar din Craiova și care studiază Zootehnia la USAMV Cluj-Napoca. „Sectorul urban al Crișului e ca un curcubeu al peștilor. Pe Criș, pescarii au șansa să se întâlnească cu specii pe care le găsesc doar la munte sau doar în bălți”, spune Mihnea.
El s-a „contaminat” cu pasiunea pescuitului la 5 ani, când a mers pentru prima oară cu tatăl său și colegii lui de muncă la un grătar pe malul unei bălți. „Tata nu era și nu este nici acum pasionat de pescuit, dar eu mergeam pe la toți pescarii și îi puneam să-mi arate ce-au prins”, zice tânărul. De-atunci, nu mai lasă undița din mână. „Cât am fost elev, imediat ce primeam alocația, mergeam la magazinul de pescuit. Dacă ar ști tata cât am investit în undițe, cred că m-ar dezmoșteni”, spune Mihnea, râzând.
Curios de speciile periclitate de pești, tânărul a descoperit Asociația Aqua Crisius și a intrat în contact cu pescarii ei pe rețelele de socializare. Din 2022, lucrează cu Andrei și Fundația Alex Găvan la o cercetare importantă: studiul aspretelui, una dintre cele mai rare specii de pești din lume, care a fost descoperit pe o vale din Munții Făgăraș.
Disponibile gratuit
Cartea și albumul lansate acum de Aqua Crisius și pe care doritorii le pot găsi, gratuit, pe site-ul www.aquacrisius.ro, sunt utile pentru pescari, dar și pentru orădenii curioși să cunoască biodiversitatea orașului lor.
„Am încercat să facem cartea accesibilă publicului larg, chiar dacă conține și informații tehnice. Mulți pescari se întreabă frecvent ce pește au prins”, zice Andrei. Ignoranța duce adesea la braconaj, așa că specialistul speră că, dacă vor identifica speciile care le mușcă momelile, pescarii vor conștientiza că, deseori, peștii din Criș sunt mai valoroși în râu, decât în farfurie. „Nu sunt ipocrit, și eu consum pește, dar doar din surse sustenabile”, spune ihtiologul. Așa cum și-ar dori să facă toți orădenii...