Dacă în ultimii ani Noaptea Muzeelor a strâns abia câteva sute de oameni, Palatul Baroc a mustit de lume sâmbătă noapte. "Nu ne-am aşteptat să sosească atât de mulţi oameni. Au venit peste 2.000 de persoane. La intrare le-am dat bileţele. Noi am făcut doar 1.500, crezând că nu va fi nevoie de atâtea, dar s-au epuizat toate foarte rapid", declara BIHOREANULUI la doar două ore de la deschidere directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac.
Atracţia principală a fost Sala de Onoare, sau sala festivă a Palatului, unde orădenii au putut admira frescele spectaculoase acoperite de comunişti. "În ‘47, Episcopia a trebuit să iasă rapid din palat, în doar o zi, iar când s-a deschis muzeul, frescele s-au acoperit şi, surprinzător, s-au păstrat foarte bine. Acum doi ani s-a decupat, practic, stratul de vopsea şi s-au restaurat", a precizat Emodi Andras, arhivist eparhial.
Potrivit acestuia, frescele au fost realizate în jurul anilor 1877-78, la comanda episcopului Istvan Lipovniczky şi reprezintă scene din viaţa Sfântului Ladislau.
La fel, foarte mare trecere a avut, în sala alăturată, o pictură imensă, în ulei, pe pânză, reprezentându-l pe Matei Corvin, în faţa Vienei. Vizitatorii nu mai conteneau cu fotografiile şi mai ales copiii erau fascinaţi de el.
Noaptea Muzeelor a ajuns anul acesta la cea de-a şaptea ediţie, desfăşurându-se, în Oradea, în sălile Secţiei de Artă din Palatul Baroc. Manifestarea a fost desfăşurată sub patronajul Ministerului Culturii din Franţa, în 3.000 de muzee din toată lumea.
Evenimentul a debutat cu vernisajul expoziţiei "Piese de tezaur din colecţia de arheologie a Muzeului Ţării Crişurilor", care reuneşte obiecte deosebite din patrimoniul arheologic aflat în colecţia instituţiei.
Unele dintre ele, precum tăbliţa de la Suplacu de Barcău (foto), care reproduce primele înscrisuri din perioada neolitică din nord-vestul României, sau sceptrul de căpetenie de la Girişul de Criş sunt importante tocmai prin raritatea lor. Altele se disting ca valoare prin măiestria cu care au fost lucrate, cum ar fi tezaurele din argint dacice şi din Epoca Romană, monede şi medalioane din aur şi tezaurul de vase de argint de la Tăuteu (sec. IV-V d.Chr.), se arată în comunicatul trimis de Muzeul Ţării Crişurilor.
Totodată, sâmbătă noaptea au fost expuse şi piese egiptene aparţinând ultimelor dinastii ale Noului Regat, dar şi vase antice greceşti pictate. În expoziţie au mai putut fi admirate piese de podoabă şi armament precum săbii, halebarde, zale şi armuri aparţinând Evului Mediu din Bihor. Multe dintre obiecte au fost expuse pentru prima oară.
Expoziţia s-a desfăşurat între orele 19.15 şi 24, intrarea fiind liberă.
Evenimentul de sâmbătă a reprezentat, practic, startul Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor, festival cu prilejul căruia vor fi organizate şi alte evenimente precum Video Art Event (pe 17 mai la Moara Răsăritului), un festival de creaţii video, Seara de Gală (pe 18 mai, la Secţia de Artă a Muzeului) care va curprinde un concert al Cvartetului Varadinum.