Când spun că au cele mai frumoase peşteri din ţară, bihorenii nu greşesc deloc, fiindcă Apusenii ascund numeroase minunăţii subterane, iar o bună parte din ele sunt pe teritoriul Bihorului. Nu multe sunt însă amenajate, pentru ca turiştii să se poată bucura cu uşurinţă de frumuseţea lor.
Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă vrea să schimbe lucrurile. Drept urmare, are de gând să introducă cinci peşteri din judeţ într-un circuit turistic, primul din ţară dedicat exclusiv peşterilor.
Cu priză la turişti
În urmă cu o lună, Peştera Farcu din comuna Roşia era inaugurată oficial. După multe săptămâni de lucru în subteran, membrii Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD), care au în custodie Situl Natura 2000 Munţii Pădurea Craiului şi, deci, răspund de peşterile din zonă, au amenajat caverna astfel încât să devină vizitabilă.
Descoperită în 1987, Farcu e unică în România prin cristalele dezvoltate în interiorul său, dar şi prin faptul că a fost descoperită într-o exploatare minieră. Totuşi, până acum nimeni nu s-a ocupat de amenajarea ei, aşa că vreme îndelungată a rămas inaccesibilă publicului. De când a fost inaugurată, atrage însă turiştii ca un magnet!
"Avem în medie 50 de vizitatori pe zi. Duminica sunt 300 sau chiar mai mulţi", spune Andrei Acs (foto), custode în cadrul CAPDD. Vizitatori sunt atât localnici bucuroşi să descopere ce minunăţie aveau lângă casele lor, cât şi bihoreni şi turişti din ţară şi străinătate.
Bihorul dă tonul
Numărul mare de vizitatori îi bucură pe cei de la CAPDD, dar nu îi surprinde. Asta pentru că scopul lor tocmai acesta este: să dezvolte turismul în peşteri. "Vrem să lansăm primul circuit turistic al peşterilor din România, care va cuprinde cinci peşteri din Bihor: Peştera Urşilor, Farcu, Meziad, Ungurul Mare şi Vadu Crişului", explică Andrei.
Conceptul înseamnă că cele cinci grote vor fi promovate de CAPDD şi de Asociaţia Peşterilor Turistice din România ca un "pachet" turistic care nu trebuie ratat de cei care trec prin Bihor. La fiecare din cele cinci peşteri vor exista panouri cu informaţii despre celelalte patru peşteri. În plus, turiştii care aleg să viziteze peşterile la pachet de minim două într-o zi vor primi reduceri la preţul biletelor, care deocamdată nu a fost stabilit.
Astfel de pachete turistice nu există nicăieri altundeva în România, deoarece în niciun judeţ nu mai există un "nucleu" de peşteri amenajate în care să poată intra turişti în siguranţă şi în mod organizat.
Pe urmele lui Czaran
Pentru impunerea circuitului trebuie în primul rând ca toate cele cinci peşteri să aibă infrastructura necesară turismului. În momentul de faţă, singura căreia îi lipseşte acest lucru este Meziadul, dar CAPDD deja lucrează acolo. Aflată pe raza comunei Remetea, la 22 de kilometri de Beiuş, grota a fost descoperită în secolul XIX şi, cu cei 4,7 kilometri de la un capăt la altul, e una din cele mai lungi peşteri din ţară.
"Lucrăm acolo de vreo două săptămâni, am început cu accesul prin gura peşterii. Cu maşina se poate merge până la 700 de metri de locul respectiv, de unde se continuă pe jos. Erau mai multe poteci şi poduleţe peste valea care trece pe lângă peşteră, noi am amenajat poteca pe care se spune că a mers Czaran Gyula, cel care a descoperit peştera", spune custodele.
Amenajările interioare ale peşterii, adică scări, punţi şi balustrade, au fost făcute în 1972, când Peştera Meziad a fost deschisă turismului. De atunci, însă, mare lucru nu s-a îmbunătăţit, chit că grota are statut de monument al naturii şi de rezervaţie speologică graţie liliecilor care trăiesc acolo. "E peştera cu una din cele mai mari colonii de lilieci din ţară", precizează Andrei.
Cu grijă
Membrii CAPDD vor scoate din interior toate amenajările uzate şi care mai degrabă pun în pericol viaţa turiştilor. "Înlocuim tot ce nu e funcţional sau este inestetic. În plus, vom realiza iluminatul peşterii cu lumină LED, rece, ca să nu deranjăm liliecii", explică Andrei, estimând că lucrările se vor termina la începutul lunii septembrie. Odată cu noile amenajări, CAPDD va reduce traseul turistic al peşterii la 958 metri din cei 1.058 cât avea iniţial, tot pentru protejarea liliecilor. În plus, în acelaşi scop, la ieşirea din peşteră, turiştii vor trece printr-un tunel artificial, din plexiglas, menit să împiedice contacul oamenilor cu animalele.
Toate amenajările de la Meziad costă 187.000 de lei, din care 150.000 de lei reprezintă finanţare prin programul "Green Entrepreneurship" (n.r. - Antreprenoriat Verde) al Fundaţiei Româno-Americane şi Fundaţiei pentru Parteneriat, iar restul din resurse proprii. "Am obţinut finanţarea cu condiţia să realizăm la Meziad o întreprindere socială, adică o firmă care să administreze peştera şi la care să fie angajaţi doar localnici. Astfel, personalul, inclusiv ghizii, va fi format din locuitori ai comunei Remetea", spune Andrei Acs.
Astfel, nu doar turiştii vor avea de câştigat de pe urma amenajării peşterilor, ci şi localnicii, cei care, de altfel, ar trebui să fie primii care să înţeleagă valorile pe care le au în jur şi să le laude la toată lumea...
TURISM ŞI AVENTURĂ
Turişti mai mulţi, mai multe peşteri amenajate
Cele cinci peşteri incluse în circuitul turistic gândit de CAPDD au fost alese în funcţie de accesibilitatea şi gradul de amenajare al traseului. "Deocamdată nu ne permitem să mai amenajăm încă o peşteră. Cele cinci incluse acum în rută sunt amenajate şi pot fi vizitate organizat sau, cum e cazul Meziadului, vor fi în curând", explică Andrei Acs.
Ca să atragă cât mai mulţi vizitatori la Peştera Meziadului, anul viitor CAPDD va face şi un mini-parc de aventuri, unde doritorii se vor putea da cu tiroliana şi vor putea face căţărări. "Obiectivul nostru principal este să atragem turişti spre peşterile din Bihor, că au ce vedea în ele. Iar cu cât aducem mai mulţi turişti, cu atât ne vom permite să amenajăm mai multe peşteri", concluzionează tânărul.