Regizorul Petru Vutcărău s-a întors la Oradea pentru a monta o nouă premieră la Teatrul "Regina Maria": Avalanşa de Tuncer Cücenoğlu. Reprezentaţiile de gală vor avea loc în 21 şi 22 noiembrie 2018.
- Petru Vutcărău, eşti la a patra colaborare cu Teatrul "Regina Maria". Cu ce gânduri ai revenit la Oradea?
- Am revenit cu gânduri bune, în primul rând cu dorinţa de a face un spectacol care să placă publicului, actorii să fie satisfăcuţi de prestaţia lor, iar teatrul să nu regrete că a produs acest spectacol şi m-a invitat. Ne dorim un lucru de calitate.
- Montezi un text special, cu un subiect traumatizant, apăsător. În ce registru vei construi spectacolul?
- E poate prematur să dau asemenea detalii, dar caut să fac un spectacol ca textul: special, diferit, într-o cheie neaşteptată, surprinzătoare. Un spectacol în care pe lângă text să vorbească şi imaginile, care să dea de gândit spectatorilor, pentru că sunt multe lucruri în ziua de azi la care ar trebui să ne gândim. Avalanşa e o piesă despre frică, despre individ şi comunitate, despre tradiţie şi schimbare, despre pedeapsă şi salvare - şi îmi doresc ca spectacolul să le cuprindă pe toate.
- Vei relua şi un spectacol pe care l-ai făcut în 2010, Uciderea lui Gonzago, care are o notă jucăuşă foarte pronunţată. Ce te-a determinat să-l reiei?
- Actualitatea. Actualitatea problematicii pe care o regăsim în acest text, pe de o parte, şi faptul că - mi s-a spus - spectacolul a avut priză la public. Piesa e pe marginea unei istorii binecunoscute, povestea lui Hamlet, iar aici îl vedem pe Hamlet din culise, din spatele cortinei, ceea ce se întâmplă mai rar. Actualitatea acestui text vine dintr-o problemă cu care ne confruntăm noi, artiştii: noi când facem artă, ce mai facem? E vorba despre rolul nostru în societate, de atenţia noastră pentru ce se întâmplă în jur, mai ales în plan politic, atunci când politicul se impune agresiv: ce facem, ca artişti, tăcem sau spunem ceva?