Cu veselie, highidişi şi tunuri de apă. Aşa au fost inaugurate în această primăvară, după ani de aşteptare, zborurile internaţionale de linie pe noua pistă a Aeroportului din Oradea.
Pentru acesta se anunţă, însă, vremuri grele. Autorităţile trebuie să se asigure să noile zboruri vor avea clienţi, ceea ce n-au reuşit în cazul destinaţiei Torino, desfiinţată rapid, şi să evite plata unor despăgubiri mai mari decât bugetul Aeroportului pe un an întreg...
Cancelled!
Din martie, în oferta Aeroportului Internaţional Oradea au intrat zboruri spre Barcelona-Girona şi Milano-Bergamo operate de Ryanair, care va lansa în toamnă şi rutele Londra-Stansted, Eindhoven (Olanda) şi Memmingen (Germania), precum şi pe ruta Torino, cu posibilitate de prelungire spre Roma, Napoli şi Catania, operate de compania românească Blue Air.
Deşi preşedintele Consiliului Judeţean, Pásztor Sándor (foto), şi directorul general al Aeroportului, Gheorghe Paşc, au susţinut că inaugurarea noilor curse nu este suficientă, fiind nevoie de clienţi pentru menţinerea lor, acest lucru nu s-a întâmplat în toate cazurile. După doar o lună, Blue Air a anunţat sec, fără explicaţii, că renunţă, cel puţin pe perioada estivală, la zborurile spre Torino, care nu au avut nici pe departe acelaşi succes precum cele spre Milano sau Barcelona ale Ryanair.
Pásztor s-a arătat surprins şi nemulţumit, declarând că decizia a fost luată fără consultarea CJ şi Aeroportului: "După doar patru curse s-au pronunţat că nu merge. Pot considera că au pornit cursa doar de dragul că au promis, nu să şi meargă. Altfel eu cred că funcţiona".
Explicaţii… şi nu prea
La rându-le, nici autorităţile nu au explicat situaţia bihorenilor, care pe bună dreptate se întreabă cât de stabile sunt zborurile internaţionale în condiţiile în care operatorii le pot opri, după cum se vede, oricând.
Întrebaţi de BIHOREANUL ce măsuri au luat pentru ca asemenea situaţii să nu se repete, reprezentanţii CJ au dat un răspuns nelămuritor. "Contractele de operare, fiind comerciale, sunt confidenţiale. Fără consimţământul scris al semnatarilor, nu putem oferi detalii din aceste documente", au transmis oficialii CJ, reiterând că pentru a atrage operatori Aeroportul aplică aşa numita schemă "ex-ante", prin care oferă reduceri la tarifele aeroportuare pentru zborurile spre destinaţii noi, cum a fost şi cazul celor de Torino, astfel încât presiunea financiară pe operatori să fie mai mică.
"Este o situaţie atipică ca un operator să anunţe închiderea unei linii noi după doar câteva curse", au menţionat reprezentanţii CJ, sugerând că Blue Air îşi greşise socotelile.
Fără aripi
În ce priveşte promovarea curselor, pe lângă cea obişnuită pe care şi-o asigură companiile aeriene, aceasta se face, dar "domol". Până acum, ofertele de zboruri interne şi externe au fost popularizate la târgurile de turism din Bucureşti, Iaşi, Debreţin, Budapesta şi Milano. "Dintre companii, doar Ryanair a participat la cofinanţarea unora dintre evenimentele de promovare", spun autorităţile, cea mai mare companie aeriană din Europa fiind interesată, deci, să prindă "rădăcini" la Oradea.
Deşi este evidentă nevoia unei promovări serioase în ţară şi străinătate, bugetul alocat în acest sens se dovedeşte nesemnificativ. Agenţia de Management a Destinaţiei, din subordinea CJ, a primit doar 12.000 lei pentru promovarea turistică a judeţului în general, iar Aeroportul şi-a rezervat doar 37.000 lei pentru mediatizarea zborurilor, prin "realizare de pliante în limba engleză şi distribuirea acestora la târgul de turism din Milano (n.r. - din aprilie), parteneriate cu agenţiile de turism din Oradea pentru crearea pe site-ul Aeroportului a unei platforme de promovare reciprocă, împărţirea de pliante prin oraş şi judeţ, roll-up-uri de prezentare a destinaţiilor". Este evident că o strategie coerentă, de impact, lipseşte în acest moment...
Proces de milioane
Menţinerea rutelor noi nu e singura bătaie de cap a reprezentanţilor Aeroportului. "Am dărâmat un mit, am demonstrat că şi în România se poate executa impecabil, la timp şi fără cheltuieli suplimentare un proiect cu fonduri europene", spunea, în noiembrie 2015, directorul Gheorghe Paşc (foto), despre construcţia şi extinderea noii piste a Aeroportului.
Bihorenii au aflat că n-a fost chiar aşa abia luna aceasta, când consilierii judeţeni au aprobat ca Aeroportul să angajeze avocaţi într-un proces-surpriză, iniţiat de asocierea firmelor austriece şi din Bucureşti care au construit pista: PORR Construct, Teerag, Asdag & Col Air Trading. Acestea pretind despăbugiri de 8,2 milioane lei plus TVA şi dobânzi penalizatoare, deci mai mult de 10% din valoarea totală a investiţiei, care s-a ridicat la 79,9 milioane lei.
În timp ce, în faţa aleşilor judeţeni, Gheorghe Paşc a susţinut că Aeroportul nu este vinovat de nimic, BIHOREANUL a aflat, parcugând cererea de chemare în judecată de la Tribunalul Bihor, că antreprenorii au motive numeroase şi serioase pentru care au apelat la justiţie...
Întârzieri "inutile"
Pe scurt, constructorii acuză reprezentanţii Aeroportului că nu s-au asigurat asupra faptului că proiectantul general (Search Corporation) şi firma care a asigurat dirigenţia de şantier (Dan Nistor, firma Kappa A&E) îşi fac treaba cum trebuie, astfel încât pe parcursul lucrărilor s-ar fi creat haos. Or, potrivit clauzelor contractuale şi legilor româneşti, greşelile proiectanţilor şi ale dirigintelui de şantier sunt imputabile beneficiarului, în acest caz Aeroportul.
Concret, zic austriecii de la PORR Construct, utilajele le-au stat degeaba patru luni (februarie-iunie 2015), fiindcă dirigintele de şantier a întârziat "inutil" aprobarea soluţiei-standard propuse de constructor pentru îmbunătăţirea unei porţiuni de teren din zona platformei de îmbarcare-debarcare şi a căii de rulare Bravo. De fapt, acesta a respins soluţia propusă doar pentru a o aproba mai târziu, după ce PORR Construct a fost pus să facă nu unul, ci două tronsoane experimentale. "Au fost patru luni de întârziere/de staţionare a utilajelor, echipamentelor şi personalului care au dus la eforturi substanţiale de accelerare a execuţiei lucrărilor pentru respectarea perioadei stabilite prin contract", subliniază antreprenorii.
Bătălie în instanţă
Totodată, reprezentanţii PORR spun că pe parcursul execuţiei au constatat lipsa unor "desene şi planşe" esenţiale din proiect, pe care le-au primit cu întârziere de o lună şi jumătate. Reclamantul mai arată că, tot din cauza unor neconformităţi în documentele tehnice, Inspectoratul în Construcţii a sistat lucrările, reluate abia după o lună, când au fost completată documentaţia.
La calcularea despăgubirilor pretinse, PORR a adunat zilele suplimentare în care a trebuit să ţină utilaje în şantier, costul chiriei acestora, precum şi efortul de accelerare a execuţiei lucrărilor astfel încât să se încadreze în termenul de finalizare a investiţiei. Deşi firma a sesizat încă din 2015 conducerea Aeroportului cu privire la aceste probleme, şi nu o dată, ci în mai multe rânduri, cerând plata unor penalităţi, aceasta i-a respins revendicările, astfel că austriecii s-au adresat justiţiei.
Întrebat de BIHOREANUL, săptămâna trecută, dacă are contraargumente la cele ale constructorilor, directorul general al Aeroportului, Gheorghe Paşc, a spus că se abţine: "Nu e bine să le prezentăm înainte de proces". Cum primul termen de judecată e stabilit pentru miercuri, 24 mai, va trebui s-o facă în curând şi musai convingător, căci altfel, după ce abia a prins elan, Aeroportul ar putea cunoaşte un picaj de milioane...
CU "TRANSFERO"
Spre Anglia şi Germania
În afară de "răposata" cursă de Torino, zborurile de la Oradea par să aibă, deocamdată, clienţi. De altfel, datorită solicitărilor, compania Ryanair a decis recent să devanseze cu două luni, pentru începutul lunii septembrie, inaugurarea rutelor Londra (Stansted) şi Memmingen (Germania), biletele având preţuri promoţionale şi fiind la mare căutare.
Pentru a le facilita posibililor pasageri accesul la Aeroportul Oradea şi a mări, astfel, numărul acestora, autorităţile vor lansa săptămâna aceasta, împreună cu agenţia Alis Holidays, şi un serviciu de transport, numit "Transfero", care să aducă clienţii interesaţi din Cluj, Arad, Satu-Mare şi Zalău.