Verdict, plagiat! Fără nici un dubiu! Aşa ar putea fi rezumată motivarea hotărârii pronunţate de Tribunalul Bihor în primul proces de plagiat ajuns pe masa magistraţilor orădeni.
Judecătoarea Monica Popovici nu doar că i-a dat câştig de cauză englezului Martin Hollins, care a reclamat încălcarea drepturilor de autor de către profesoara Simona Daniela Cavalu de la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Oradea, ci a făcut o analiză profesionistă şi riguroasă a cărţilor celor doi. Iar comparaţia demonstrează din plin că BIHOREANUL a avut dreptate atunci când a acuzat-o pe profesoară de copierea unor întregi capitole din cartea britanicului, publicată cu un deceniu înainte.
Plagiat pe tapet
Plagiatul Simonei Cavalu, membră în Senatul Universităţii din Oradea, este deja notoriu. În 2012, BIHOREANUL a dezvăluit că lucrarea acesteia, "Medical biophysics and electronic medical devices" - publicată prima oară în 2000 împreună cu colega sa Mioara Tripşa (între timp decedată), iar într-o a doua ediţie în 2005 doar sub semnătura ei - conţine capitole întregi copiate din volumul "Medical Physics", publicată de britanicul Martin Hollins (foto), profesor la Universitatea din Bath, prima oară în 1990 şi apoi retipărită cu corecţii minore în 1991, 1992 şi 2001.
Deşi se cuvenea ca dezvăluirea, extrem de gravă, să declanşeze o anchetă serioasă, şefii şi colegii universitari ai lui Cavalu s-au făcut că plouă, fie deoarece pentru ei plagiatul este o banalitate, fie pentru că nici nu-şi doresc facultăţi curate. Comisia de Etică nici n-a cercetat furtul, invocând motivul ilar că nu are originalul, cartea lui Hollins. O delăsare aproape similară a manifestat-o şi Consiliul Naţional de Etică, care, deşi a stabilit că volumul lui Cavalu era "lipsit de originalitate", n-a stabilit nicio sancţiune. Urmarea? Profesoara a prins tupeu, în 2015 deschizând chiar un proces BIHOREANULUI pentru denigrare şi pretinzând daune record, de nu mai puţin de 700.000 lei.
Cu cărţile la judecată
Aflând despre plagiat, englezul Martin Hollins a fost intrigat să constate cât de uşor se pune în România batista pe ţambal, mai cu seamă că el însuşi trimisese, încă din 2011, un mail fostului prorector al Universităţii orădene, Ioan Felea, în care semnala plagiatul, dar nici măcar nu a primit vreun răspuns!
Drept urmare, anul trecut a acţionat-o pe Cavalu în judecată, solicitând, cu decenţă, doar ca judecătorii să-i recunoască dreptul de autor, fără a pretinde şi despăgubiri materiale ori morale, deşi s-ar fi cuvenit din plin. Ca probe, profesorul britanic a trimis două ediţii ale cărţii sale în original, arătând că din cele 168 pagini ale volumului semnat de Cavalu 130 i-au fost copiate la virgulă, cu tot cu tabele, grafice şi desene explicative.
Anul acesta, pe 20 martie, judecătoarea Monica Popovici de la Tribunalul Bihor a pronunţat hotărârea, stabilind fără echivoc că, plagiindu-i lucrarea, profesoara de la FMF a încălcat drepturile de autor ale lui Hollins. Recent, profesorul a primit şi motivarea deciziei, punând-o şi la dispoziţia BIHOREANULUI, cu satisfacţia că cineva face, totuşi, dreptate.
Pagină cu pagină
Întinsă pe 15 pagini, motivarea sentinţei arată că judecătoarea nu s-a lăsat deloc impresionată de lamentările lui Cavalu, care susţinuse ba că procesul intentat de Hollins ar fi doar o "manevră" a ziarului BIHOREANUL, ba că Hollins ar fi el însuşi un plagiator, pe ideea ca în medicină, oricum, n-au mai rămas multe de inventat. Ce n-a spus profesoara e că, spre deosebire de ea, care a copiat de-a valma capitole întregi fără să indice nicio sursă, Hollins, atunci când a citat o altă lucrare, a notat de fiecare dată cu scrupulozitate autorul şi a evidenţiat distinct pasajul citat, inclusiv grafic.
Pusă să discearnă, judecătoarea Popovici a făcut propria analiză pentru a scoate adevărul la lumină. Concret, a parcurs fiecare pagină din cărţile publicate de Hollins în 1991 şi 2001, în paralel cu cele semnate de Cavalu în 2000 şi în 2005, analizând toate similitudinile. A abreviat cărţile cu acronimele autorilor - MH 1991 şi MH 2001, respectiv CDS 2000 şi CDS 2005 - iar separat a înşirat fiecare pasaj identic ori similar.
"Întreg capitolul IV referitor la ochi şi vedere din CDS 2000 (filele 31-38) este format din paragrafe şi imagini identice cu cele din MH 1991 (filele 23-37). Atât ediţia MH 1991, cât şi ediţia MH 2001 conţin imagini şi text suplimentar celor copiate de pârâtă", este una dintre concluziile consemnate în hotărâre. Magistratul n-a precizat numărul paginilor identice, dar a arătat că este vorba de capitole întregi: "Cele mai multe similitudini există între CDS 2000 şi MH 1991, întrucât capitolele III, IV şi V din CDS 2000 sunt identice sau aproape identice cu părţile corespondente din MH 1991, atât în privinţa textului, cât şi imaginilor (prin acestea înţelegând formulele, pozele, graficele, tabelele şi schemele), cu menţiunea că, aşa cum s-a arătat, MH 1991 conţine şi părţi suplimentare, nepreluate de pârâtă".
Fără originalitate
Judecătoarea a demontat pretenţia lui Cavalu că ar fi avut dreptul să copieze deoarece volumul era unul dedicat doar studenţilor: "Reclamanta avea dreptul să preia informaţii, idei, concepte din acestea, dar nu să preia în întregime pasaje, subcapitole sau capitole, cu text, imagini, grafice, tabele etc., cum a fost cazul de faţă".
De asemenea, magistratul a precizat că profesoara nu a făcut un simplu rezumat al cărţii lui Hollins, aşa că "nu este suficientă indicarea ediţiei din 1990 a reclamantului ca sursă bibliografică, ci trebuia indicat în cuprinsul lucrării care sunt pasajele care reprezintă preluări".
Totodată, a notat Popovici, volumul lui Hollins, în toate ediţiile publicate, este o operă derivată, aşa cum sunt enciclopediile ori manualele, adică prezintă şi informaţii preluate din alte manuale, cum sunt definiţiile medicale ori diferite teorii, care nu mai au cum fi reinventate. Dar cartea britanicului conţine şi contribuţii proprii şi este originală în prezentare, deci "se bucură de protecţie".
"În acelaşi mod ar fi beneficiat de protecţia legii şi lucrarea pârâtei, cu condiţia să fi fost originală, deci să nu fi prejudiciat alte drepturi de autor", explică judecătoarea. Altfel spus, dacă Simona Cavalu ar fi prezentat informaţiile măcar într-o formă originală, nu făcând un copy-paste, ar fi putut pretinde că are şi ea o operă derivată, protejată de drepturi de autor.
În apărarea sa, Cavalu a încercat să invoce şi faptul că nu ea ar fi fost autoarea capitolelor plagiate, ci Mioara Tripşa, dând vina pe colega decedată, dar şi acest argument a fost demontat de magistrat, care a arătat că coautorii au drepturi şi răspundere comună, deci Cavalu, dacă chiar crede în teoria sa, s-ar putea judeca, în privinţa asta, cu moştenitorii lui Tripşa.
Plagiat ca în DEX
Judecătoarea a arătat în final că, deşi legea românească defineşte plagiatul abia din 2004, termenul există demult în limba română, fiind definit ca însuşirea totală sau parţială a operei unei persoane şi prezentarea ei ca fiind o creaţie personală. "Iar fapta săvârşită de pârâtă în anul 2000 se încadrează şi în această definiţie simplistă".
Drept urmare, Tribunalul Bihor a stabilit că orădeanca a încălcat drepturile de autor a lui Hollins. Întrucât acesta n-a cerut despăgubiri, judecătoarea a impus doar ca vinovata să publice hotărârea, pe cheltuiala sa, dacă va rămâne definitivă. Deocamdată, procesul continuă la Curtea de Apel Oradea, dar e greu de crezut că aceasta ar putea "răsturna" o analiză atât de scrupuloasă, care arată fără dubii un copy-paste de proporţii...
"SĂ VEDEM..."
Universitatea, fără reacţie
Rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău, a aflat de la BIHOREANUL despre hotărârea dată de Tribunal în martie. În stilul său împăciuitor, s-a ferit să facă o declaraţie care s-o deranjeze pe Simona Cavalu. "Sigur că nu sunt mulţumit. Vom vedea, când va fi o hotărâre definitivă, ce ne spun procedurile", a spus rectorul, în timp ce decanul FMF, Adrian Maghiar, n-a reacţionat defel.
Atitudinea şefilor din Universitate nu e deloc surprinzătoare. Anul trecut, în timpul campaniei pentru alegerea rectorului şi preşedintelui Senatului universitar, publicaţia noastră i-a provocat pe toţi candidaţii să-şi exprime poziţia în cazul acestui plagiat evident, ca să arate ce atitudine vor adopta, odată aleşi, faţă de plagiatori. Toţi s-au eschivat, lămurind astfel ce fel de instituţie academică îşi doresc...