Ca să evite o sancţiune din partea Comisiei Europene, Guvernul României a decis să schimbe regulile salubrităţii, implementând modelul vestic "pay as you throw". Prin urmare, de la 1 ianuarie 2019 toţi românii vor trebui să plătească factura de salubritate în funcţie de câte gunoaie aruncă.
Deocamdată, Primăria nu ştie exact cum va modifica regulile locale, dar este cert că orădenii, cu cât vor trimite mai multe deşeuri la reciclat, cu atât vor plăti mai puţin pentru colectarea celorlalte...
În voia primarilor
Potrivit OUG 74/2018, care modifică Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor, toate autorităţile locale din România sunt obligate să ia noi măsuri privind reducerea cantităţilor de deşeuri depuse la haldele ecologice. Aşa cum se ştie, până în 2020, conform normelor europene, România trebuie să recicleze cel puţin jumătate din deşeurile pe care le produce, obiectiv de care este foarte departe. Ministerul Mediului se fereşte să prezinte concret cât din totalul deşeurilor sunt reciclate la nivel naţional, dar evaluările făcute de diverse ONG-uri arată că abia 15% din ce aruncă românii ajunge la reciclare.
Pentru a schimba situaţia, OUG 74/2018 prevede că administraţiile locale sunt obligate "să implementeze, începând cu data de 1 ianuarie 2019, instrumentul economic "plăteşte cât arunci" bazat pe cel puţin unul dintre următoarele elemente: volum, frecvenţă de colectare, greutate, saci de colectare personalizaţi". Ordonanţa nu oferă alte informaţii privind modul în care noul sistem ar urma să fie aplicat şi nici nu a fost urmată de norme metodologice, aşa cum preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu, Cornel Brezuică, a promis imediat după apariţia ei. Aşadar, detaliile au fost lăsate, ca de obicei când Guvernul este depăşit de situaţie, în voia autorităţilor locale.
Mai multe variante
O noutate pentru România - unde tariful de salubritate este calculat după numărul de persoane dintr-o gospodărie sau condomeniu, nu după cantitatea ori volumul de deşeuri pe care acestea îl produc -, sistemul "plăteşte cât arunci" este folosit în majoritatea ţărilor vest-europene tocmai pentru a stimula reciclarea. În timp ce colectarea deşeurilor care pot fi revalorificate e gratuită, colectarea resturilor reziduale are un preţ, adesea mare. Astfel, dacă vor să plătească facturi de salubritate cât mai mici, cetăţenii trebuie să trimită cât mai multe deşeuri la reciclat.
Tarifarea deşeurilor menajere poate fi implementată în mai multe forme. Una dintre cele folosite este la volum, ceea ce presupune că cetăţeanul contractează un recipient, de exemplu o pubelă de 240 de litri, frecvent întâlnită la casele din Oradea, iar pentru golirea acesteia plăteşte un tarif fix. Clientul achită acest preţ indiferent dacă a umplut sau nu pubela, dar nu poate să pretindă colectarea unui sac abandonat lângă recipient şi al cărui conţinut "sare" peste volumul contractat. Acest criteriu de tarifare merge mână în mână cu frecvenţa de colectare. Altfel spus, un anumit preţ îl plăteşte cetăţeanul care vrea ca pubela lui să fie golită o dată pe săptămână şi un altul, dublu, cel care cere golirea de două ori pe săptămână.
Gunoaie la cântar
O altă posibilitate este tarifarea în funcţie de greutate, ceea ce presupune că de fiecare dată când golesc pubelele clienţilor muncitorii firmei de salubrizare ar trebui să cântărească recipientele. Urmarea? Clientul ar plăti fiecare kilogram de deşeuri aruncate.
Încă o variantă este introducerea de saci preplătiţi de diferite dimensiuni. Asta presupune că cetăţeanul cumpără saci anume vânduţi de operatorul de salubritate, al căror preţ include şi costul pentru colectarea şi transportarea deşeurilor. Fireşte, în ziua colectării, muncitorii adună doar aceşti saci. Această metodă este însă mai greu de implementat la blocuri, deoarece locatarii trebuie să strângă la un loc sacii, iar grămada ar putea ascunde şi saci obişnuiţi, pentru a căror colectare unii nu vor să plătească.
În discuţii
Deocamdată, municipalitatea din Oradea nu a stabilit cum va implementa noul sistem. "Am avut mai multe întâlniri cu reprezentanţii RER Vest şi ai Eco Bihor. Căutăm formula cea mai potrivită", spune viceprimarul Florin Birta (foto). Până la finalul săptămânii trecute, aceasta nu a fost identificată, aşa că orădenilor le va rămâne puţin timp la dispoziţie să se obişnuiască cu noile reguli, oricare vor fi ele.
Pare aproape sigur că Primăria va extinde colectarea selectivă în trei fracţii, implementată în prezent printr-un program pilot la 124 de asociaţii de proprietari din oraş. "Probabil vom introduce colectarea biodeşeurilor în întreg oraşul, astfel încât să reducem cantităţile de deşeuri depuse la haldă", spune Birta. Biodeşeurile, adică resturile vegetale şi alimentare, pot fi transformate apoi în compost.
Prin urmare, singura certitudine este că de anul viitor salubritatea va fi revoluţionată. Iar dacă vor vrea să scape cât mai ieftin, orădenii vor trebui să deprindă obiceiuri mai ecologice, pentru că acestea sunt totodată şi economice.
VOCEA STRĂZII
Credeţi că este oportună introducerea colectării selective în trei fracţii în tot oraşul, astfel încât locuitorii să adune separat biodeşeurile?
Populaţia trebuie în primul rând învăţată şi motivată să colecteze selectiv, sub nicio formă obligată din primul minut, iar apoi amendată.
Adam Freundlich
Ar fi foarte greu. Oamenii trebuie motivaţi, de exemplu în fiecare a treia lună să fie gratuită colectarea deşeurilor dacă sunt aruncate corect.
Margareta
Cu multă informare, se poate. Am văzut că pentru alte subiecte, Primăria răspândeşte uşor mesaje. Pentru educaţie ecologică de ce nu se poate?
Mirela Vasile
Trebuie o campanie amplă de informare, containere cu această destinaţie, care să fie menţinute curate. Apoi amenzi, că dacă ne arde buzunarul ne trezim.
Ioana Cuibuş
Mi se pare o idee bună, dar pubelele pe banii cui se vor da? Dacă trebuie să le plătim noi, mai bine nu. Nimeni nu va plăti în plus doar ca să fie ecologist.
Eugenia
Eu nu prea cred că este posibil un astfel de sistem la noi. Oamenii vor găsi mereu soluţii mai comode, vor lăsa sacii cu gunoaie pe unde apucă.
Florin