Casa Națională de Asigurări de Sănătate a lansat o platformă în care românii pot verifica modul în care funcționează fiecare spital public din țară. Aplicația cuprinde 12 unități din Bihor, iar datele despre Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor arată că acesta a tratat anul trecut 73.788 de pacienți, a avut un grad de ocupare a paturilor de aproximativ 78% și mai puține norme ocupate decât cele prevăzute.
Spitalele, la vedere
Noua aplicație, intitulată „Performanță Spitale Publice”, a fost lansată vineri de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și poate fi accesată pe site-ul instituției, la adresa cnas.ro/spitale.
Platforma centralizează în prezent date valabile la 31 decembrie 2025. Utilizatorii pot selecta un județ, iar aplicația afișează spitalele publice din zona respectivă și informații despre numărul și gradul de ocupare a paturilor, pacienții tratați, durata medie a internărilor, complexitatea cazurilor, normativul de personal, normele ocupate, cheltuielile și sursele de finanțare.
Platforma cuprinde 372 de spitale publice din țară, dintre care 12 din județul Bihor.
„Astăzi lansăm o aplicație care oferă, pentru prima dată, o imagine clară de ansamblu asupra modului în care funcționează sistemul spitalicesc din România. Cu ajutorul acesteia, oricine poate vedea indicatori esențiali ai activității spitalelor: câți pacienți tratează, cât durează în medie o internare, cum sunt utilizate paturile, cum sunt folosite resursele și cum se compară fiecare spital cu alte unități similare din țară. Sunt informații care, până acum, erau greu de accesat sau dispersate în mai multe surse”, a transmis președintele CNAS, Horațiu Moldovan.
Aproape 74.000 de pacienți tratați
În cazul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, cea mai mare unitate sanitară din județ, platforma arată că acesta este clasificat la nivelul II de competență, adică are un nivel înalt, și este orientat preponderent spre tratarea cazurilor acute.
Potrivit sumarului publicat de CNAS, spitalul a tratat în 2025 un total de 73.788 de pacienți, cifră reprezentând cazurile decontate de Casa de Asigurări de Sănătate. Dintre acestea, 68.125 au fost cazuri acute, 3.991 cronice, iar 1.672 au necesitat îngrijiri de lungă durată.
Durata medie a spitalizării a fost de 4,93 zile, sub norma de 5,11 zile. Aplicația indică și o creștere ușoară a indicelui de complexitate a cazurilor tratate.
Peste 1.800 de paturi
La sfârșitul anului trecut, Spitalul Județean din Oradea avea 1.865 de paturi aprobate, dintre care 1.793 erau contractate cu sistemul asigurărilor de sănătate.
Din totalul paturilor aprobate, 1.538 erau destinate cazurilor acute, 202 celor cronice, 25 îngrijirilor paliative, iar 100 spitalizării de zi.
Gradul de ocupare era de 78% atât în cazul paturilor pentru acuți, cât și al celor pentru bolnavii cronici, în timp ce pentru îngrijirile de lungă durată ajungea la 79%.
Personal și cheltuieli
Datele CNAS permit și compararea normativului de personal cu numărul normelor efectiv ocupate la 31 decembrie 2025. Aceste cifre reprezintă echivalentul unor norme întregi, nu neapărat numărul efectiv al angajaților.
Spitalul Județean avea prevăzute 464 de norme de medic, dintre care 381,5 erau ocupate prin contracte individuale de muncă, iar alte 11 prin forme contractuale alternative. În cazul asistenților medicali, normativul prevedea 1.513 norme, iar 1.378 erau ocupate prin contracte individuale de muncă.
Spitalul Județean din Oradea a avut cheltuieli de personal de aproape 408 milioane de lei în 2025, se mai arată pe noua platformă a CNAS.
Potrivit datelor din platformă, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, cheltuielile de personal au reprezentat anul trecut 63% din valoarea cumulată a serviciilor medicale și a influențelor salariale, sub pragul de 79% depășit de jumătate dintre spitalele publice din țară.
În mesajul său, președintele CNAS a arătat că „în jumătate dintre spitale, cheltuielile de personal depășesc 79% din valoarea serviciilor medicale realizate, respectiv din veniturile obținute de spitale de la casele de asigurări de sănătate”, iar „în zeci de spitale, acestea depășesc 90%”. „Acest lucru nu reprezintă o critică la adresa managementului spitalelor, ci un semnal că organizarea și finanțarea rețelei spitalicești trebuie adaptate realităților actuale, astfel încât să rămână suficiente resurse pentru medicamente, materiale sanitare și investiții”, a adăugat Horațiu Moldovan.
„Reforma se bazează pe dovezi”
Potrivit datelor prezentate de președintele CNAS la lansarea platformei, gradul mediu de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți este de aproximativ 63% la nivel național, ceea ce înseamnă că, în medie, unul dintre trei paturi contractate rămâne neocupat.
Peste 140 de spitale înregistrează un grad de ocupare sub 60%, iar în 63 de unități acesta este mai mic de 50%. În același timp, potrivit lui Horațiu Moldovan, marile spitale de urgență sunt frecvent supraaglomerate. „Problema nu este numărul total de paturi. Avem suficiente paturi la nivel național, însă distribuția lor reflectă, în multe cazuri, o realitate demografică și epidemiologică ce s-a schimbat semnificativ în ultimii ani”, a arătat președintele CNAS.
Acesta susține că datele publicate ar trebui să stea la baza deciziilor privind organizarea și finanțarea sistemului sanitar. „Cred cu tărie că în sănătate putem obține rezultate mai bune cu resursele pe care le avem, dacă le folosim mai eficient. Datele ne arată unde sistemul funcționează bine și unde este nevoie de schimbare. Fără date, reforma se bazează pe percepții. Cu date, reforma se bazează pe dovezi”, a afirmat Horațiu Moldovan.