Începând de joi, 15 septembrie, bihorenii şi turiştii vor putea vizita etajul II al Muzeului Ţării Crişurilor, unde au fost amenajate secția de Istorie modernă și contemporană, secţia de Artă universală şi cea de Artă europeană.
Pe lângă valoarea muzeografică a obiectelor, printre care se numără şi Biblia tipărită la Oradea în 1660 şi partituri originale ale compozitorului Michael Haydn, expoziţiile cuprind și componente moderne, precum monitoare touch-screen care le prezintă informații suplimentare.
Galeria timpului
Etajul al II-lea, unde până acum a putut fi vizitată doar expoziţia de Artă românească, poate fi, de acum, descoperit în totalitate. Expozițiile de aici au fost prezentate, miercuri, de directorul instituţiei, istoricul Gabriel Moisa, de şefa secţiei de Istorie, Florina Ciure, şeful secţiei de Artă, Cornel Abrudan, şi de ceilalţi muzeografi care au contribuit la amenajarea expoziţiilor.
Gabriel Moisa a spus în deschidere că ultima secţie a MȚC, cea de Etnografie, ar putea fi finalizată la finalul lunii octombrie. „După mulţi ani de muncă, iată că patrimoniul preţios al Muzeului Ţării Crişurilor iese la iveală, iar de acum doritorii vor putea admira şi expoziţiile de la etajul II", a spus muzeograful.
Jurnaliştii prezenţi, dar şi angajaţi ai instituţiei muzeale au fost invitaţi apoi să descopere prima expoziţie permanentă de la etajul al doilea, cea de Istorie modernă, care a început cu o "galerie a timpului". Practic, într-un hol au fost expuse zeci de panouri cu informaţii despre înfiinţarea comitatului Bihor în Regatul Ungariei şi a oraşelor Oradea, Marghita, Aleşd, Salonta şi localităţii Tinca.
Tot acolo pot fi admirate ceasuri, orologii şi statuete vechi din jurul secolelor al IV-lea, în timp ce pe rame foto digitale sunt derulate imagini vechi şi noi cu principalele edificii din Oradea, inclusiv Biserica cu lună şi Catedrala Sfântul Nicolae.
Un obiect de tezaur aflat în hol este un Polyphon de salon cu un disc original din anul 1905 (foto).
Comorile din Oradea
Vizitatorii au fost îndrumaţi apoi spre o sală unde a fost expusă Biblia de la Oradea, tipărită în 1660.
„Lucrarea nu a putut fi finalizată a din cauza invaziei turcilor din anul 1660, când Cetatea Oradea a fost asediată, iar lucrările de tipărire a Bibliei au fost oprite. Atunci, reprezentanţii Bisericii şi conducerea oraşului au purtat tratative cu asediatorii şi au reglementat, printr-un pact, încetarea provizorie a ostilităţilor pentru evacuarea foilor tipărite şi a tiparniţei, care au fost mutate la Cluj", a explicat muzeografa Florina Ciure.
În aceeaşi sală mai pot fi admirate şi partituri originale create la Oradea de cunoscutul compozitor Michael Haydn (1730-1803), care a trăit în oraşul de pe Criş, fiind capelmaestru al Catedralei romano-catolice din Oradea.
De asemenea, sunt expuse partituri originale ale compozitorului austriac Carl Ditters von Dittersdorf, care a fost următorul capelmeastru al Catedralei după plecarea lui Haydn din oraş.
Printre exponate se află şi o mulţime de obiecte decorative folosite de locuitorii oraşului din secolul XVIII - ceasuri de buzunar, mănuşi din dantelă, evantaie şi binocluri pentru teatru, precum şi reclame şi publicaţii în limba maghiară.
Perioada interbelică este marcată printr-o mulţime de exponate şi fotografii vechi din arhiva muzeului, dar şi de o sală inedită. Muzeografii au amenajat o bucătărie, o sufragerie şi un salon cu mobilier şi veselă care erau la modă în rândul burgheziei din Oradea (foto).
O altă sală impresionantă este cea dedicată istoriei farmaciei, unde a fost expusă chiar şi o casă de marcat veche, încă funcţională.
Secţia de istorie se încheie cu o expoziţie dedicată perioadei comuniste, unde pot fi descoperite imagini cu vizitele dictatorului Nicolae Ceauşescu în Bihor, exemplare ale ziarelor vremii şi o uniformă școlară.
Picturi de secole
Itinerarul continuă cu expoziţia de Artă universală, de la Renaştere la Secession, unde pot fi admirare gravuri după lucrările unor artişti europeni precum Johann Christoph Winkler şi Jakob Matthias Schmutzer.
Printre cele mai valoroase lucrări se numără "Sfânta familie" de Petro Marchesini (foto) şi portretele împăraţilor Austriei Francisc Ştefan de Lorena şi Maria Tereza, realizate la Şcoala lui Martin van Meytens cel tânăr în jurul anului 1770.
Vizitatorii pot vedea şi o mulţime de picturi realizate la Şcoala germană şi cea maghiară de artă. „O sculptură din bronz impresionantă care se află aici este «Diana» a lui Jean Antoine Houdon, un reprezentant de seamă al barocului francez şi un precursor al neoclasicismului", a explicat muzeograful Cornel Abrudan.
La etajul II mai poate fi vizitată şi expoziţia de Artă românească, unde se află şi celebra lucrare "Muza pamfletarului" de Nicolae Tonitza, pictată în 1931. Aceasta se încheie cu o sală dedicată artiştilor contemporani orădeni precum Vioara Bara, Ioan Mureşan şi Ioan Pop Augustin.
Preţul unui bilet de intrare la toate expoziţiile MŢC (cu excepţia Vivariului) este de 15 lei pentru adulţi şi de 6 lei pentru copiii cu vârste de peste 4 ani, elevi, studenţi şi pensionari.
Intrarea este gratuită pentru copiii sub 4 ani, copiii din casele de asistenţă socială, veteranii de război, lucrătorii actuali şi pensionarii din reţeaua muzeistică naţională.
Muzeul orădean poate fi vizitat de marţi până duminică în intervalul orar 9 - 17, luni instituţia fiind închisă.