Preşedinta PLUS Bihor, medicul endocrinolog orădean Ioana Mihăilă a devenit membră a celulei de criză formate de acest partid la nivel naţional, împreună cu alţi lideri, specialişti în domenii precum sănătate, securitatea frontierelor, protecţia copiilor, economie, comunicare şi infrastructură.

Formaţiunea condusă de Dacian Cioloş devine, astfel, a doua din România, după PSD, care anunţă că îşi formează o structură dedicată strategiilor şi acţiunilor anticoronavirus.

Într-un material de presă, medicul orădean face o "diagnosticare" a situaţiei în care se află sistemul sanitar românesc în această fază a crizei, dar şi propuneri pentru o gestionare mai bună a ei.

Trenuri pierdute, trenuri prinse

Potrivit preşedintei PLUS Bihor, "în aceste zile sistemul de sănătate este greu încercat şi va fi şi mai greu încercat în perioada următoare", deoarece "costurile cresc, medicii şi asistentele din prima linie se îmbolnăvesc pe capete, materialele şi medicamentele de primă necesitate lipsesc sau sunt foarte greu accesibile".

Medicul constată că "în criza coronavirusului, România a pierdut câteva trenuri" (cum ar fi achiziţia şi distribuţia din timp a materialelor de protecţie, achiziţia de platforme şi kituri de testare, precum şi testarea şi izolarea tuturor cazurilor suspecte şi a contacţilor), dar "a şi reuşit să urce destul de rapid în alte trenuri" (în sensul că măsurile de distanţare socială, chiar dacă recomandate treptat, s-au luat însă destul de devreme în evoluţia epidemiei).

Totuşi, spune endocrinologul, "România nu are încă o strategie pe termen scurt şi mediu, ia decizii care au un impact economic imens şi un impact pentru sănătatea publică insuficient", dând ca exemple închiderea şcolilor şi a firmelor concomitent cu permisiunea vârstnicilor de a circula cu mijloace de transport în comun, realizarea de teste doar dacă există context epidemiologic ("lăsând să se îmbolnăvească un întreg spital judeţean), refuzul folosirii testelor rapide pe motiv că nu sunt suficient de precise, centralizarea comunicării.

Medicul de familie, "vedeta" crizei

Pe de altă parte, dr. Iona Mihăilă afirmă că "avem o resursă extraordinară pe care o neglijăm sistematic", şi anume medicul de familie, care "ştie cel mai bine cine sunt pacienţii cu risc de la el de pe listă, ce boli şi ce tratamente cronice au aceşti pacienţi, care este situaţia socială şi familială a lor, dacă au copii plecaţi în străinătate şi dacă aceştia s-au întors de curând".

Preşedinta PLUS Bihor critică modul de implicare a medicilor de familie până în prezent în gestionarea crizei COVID-19: "L-am chemat la 1-2 şedinţe. I-am crescut volumul de muncă, punându-l să scrie şi reţetele pe care înainte le scria specialistul, ba chiar i-am dat voie să facă 8 consultaţii/oră, fără să reglementăm însă consultaţiile telefonice. În schimb, nu i-am pus la dispoziţie echipamente de protecţie şi nici nu i-am oferit posibilitatea de a şi le achiziţiona, aşa cum nu i-am pus la dispoziţie niciun ghid clar, unitar, de abordare a pacienţilor suspecţi sau a pacienţilor cronici pentru a le reduce riscul de îmbolnăvire".

Rezumând, doctoriţa afirmă că medicul de familie este "elementul central în asigurarea asistenţei medicale şi sociale a persoanelor cu risc".

Ce-i de făcut?

Concret, dr. Ioana Mihăilă propune reglementarea consultaţiilor telefonice pentru medicii de familie, dar şi pentru medicii specialişti din ambulator (pentru că astfel riscul şi costurile asociate raportării unor consultaţii fictive este mult mai mic decât riscul şi costurile asociate răspândirii infecţiei la pacienţi prin sălile de aşteptare), acordarea către specialiştii din ambulatorii a permisiunii de a ajusta tot telefonic tratamentele (ceea ce ar însemna reglementarea consultaţiei telefonice şi eliminarea biletului de trimitere), acordarea către farmacişti a permisiunii de a onora reţete şi "fără ştampila rotundă a unităţii şi fără parafa medicului prescriptor atâta vreme cât ele sunt validate electronic" (astfel ca medicul de familie sau specialistul să poată trimite reţetele direct farmaciei pe care o recomandă pacientul).

Minicelule la medicii de familie

Nu în ultimul rând, preşedinta PLUS Bihor propune constituirea unei "minicelule de criză" în jurul cabinetului medicului de familie, ceea ce ar însemna că "punem în legătură medicul de familie cu un reprezentant al poliţiei/armatei, care să verifice respectarea indicaţiilor de izolare la domiciliu, respectarea interdicţiei de a părăsi locuinţa de către persoanele de peste 65 de ani".

De asemenea, doctoriţa Mihăilă adaugă că minicelulei i se adaugă şi un "lucrător social" angajat la primărie sau 1-2 voluntari tineri care "pot livra săptămânal alimente şi medicamente pacienţilor izolaţi la domiciliu şi pot ajuta la gestiunea transmiterii electronice a reţetelor".

Totodată, medicul arată că membrii acestor minicelule trebuie dotaţi cu un "stoc minim de echipamente de protecţie şi dezinfectanţi", iar deasupra lor trebuie numit un "coordonator judeţean" care să-i informeze constant "despre noi reglementări şi despre situaţia pacienţilor din judeţ".

Plus echipe mobile

Pe de altă parte, preşedinta PLUS Bihor propune şi înfiinţarea unor "echipe mobile pentru gestionarea persoanelor suspecte şi infectate care pot fi tratate la domiciliu", formate din medic şi asistent, inclusiv cu pregătire minimă (adică "rezidenţi sau studenţi la nursing"), şi care să testeze şi monitorizeze această categorie de pacienţi.

Aceste echipe, spune dr. Mihăilă, trebuie să fie "în relaţie directă cu medicii de familie, dar şi cu direcţiile centrale de la nivelul fiecărui judeţ (DSP, spitalul Covid-19, laboratorul de analize)", să primească echipamente complet de protecţie, kituri de testare, pulsoximetre, termometre, să testeze şi monitorizeze pacienţii care prezintă simptome (teste rapide sau teste RT-PCR, în funcţie de disponibilitate) şi să îndrume spre internare pacienţii care dezvoltă simptome severe.

Doar la nevoie, afirmă preşedinta PLUS Bihor, adică atunci când spitalele Covid-19 vor fi pline, echipele mobile "vor putea indica, în anumite condiţii, tratamentul la domiciliu pentru pacienţii cu simptome moderate".

Astfel, spune dr. Mihăilă, "se separă circuitele din comunitate: medicul de familie tratează şi urmăreşte pacienţii care nu sunt infectaţi", iar "echipa mobilă urmăreşte şi tratează pacienţii infectaţi sau potenţial infectaţi".