- Rețetele păstrate din generație în generație și bunătățile începutului de toamnă se întâlnesc, vreme de două zile, în parcul Muzeului Țării Crișurilor
- Sarmale cu păsat, toroș, loște cu curechi, plăcinte, moșocoarne și scoverzi vor putea fi gustate în acest weekend la cea de-a patra ediție a festivalului „Gusturi și tradiții DE BIHOR”
Multe dintre rețetele vechi ale Bihorului au trecut de la o generație la alta fără să fi fost scrise, fiind păstrate în memoria și ritualurile celor care le găteau. În bucătăriile de odinioară, multe se făceau din ochi: aluatul frământat pentru plăcintele coapte pe fer, găluștele rupte cu lingurița, carnea rumenită în untură pentru toroș ori prunele învelite pentru moșocoarne.
La început de toamnă, aromele de odinioară vor putea fi regăsite la festivalul „Gusturi și tradiții DE BIHOR”, organizat sâmbătă și duminică în parcul Muzeului Țării Crișurilor.
Bunătăți de Bihor
Ajuns la cea de-a patra ediție în Oradea, evenimentul va fi deschis în ambele zile, între orele 13 și 21.30. Intrarea este gratuită, iar vizitatorii vor putea cumpăra legume și fructe de la producători, obiecte făcute de meșteri populari și mâncăruri din bucătăriile diferitelor comunități ale județului.
Lista anunțată de Consiliul Județean Bihor este îmbelșugată: plăcintă pe fer, plăcintă ca la Beiuș, pancove, zacuscă de pitoance și ciuperci champignon, supă de gulaș, gulaș de fasole, tocăniță și papricaș de pui cu găluște, sarmale cu păsat, loște cu curechi, toroș și tocană de unghii de porc. La desert vor fi moșocoarne (plăcinte cu prune) și scoverzi, clătitele care pot fi umplute cu dulceață, gem ori brânză dulce.
„Punem la aceeași masă bucătăria bihoreană, producătorii locali, meșteșugarii și artiștii din județ. E felul nostru de a arăta că Bihorul are gust, are meșteri și are oameni harnici, iar munca lor merită pusă în față”, spune președintele CJ Bihor, Mircea Mălan.
Cu păsat... și porc
Preparatele care vor putea fi degustate în cadrul evenimentului sunt descrise în volumul „Rețete tradiționale de Bihor”, cu rețete culese din mai multe localități și publicat online de CJ Bihor. Rețetarul păstrează istoria și rostul pe care îl aveau odinioară aceste mâncăruri.
Păsatul, obținut prin măcinarea grosieră a boabelor de porumb, a intrat în bucătăria țărănească bihoreană după răspândirea acestei culturi, începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea. Sarmalele sau „boaștele” numai cu păsat se găteau la botezuri, nunți și înmormântări, dar și în post.
Varianta consemnată în „Rețete tradiționale de Bihor” (foto) este mai bogată: alături de păsat și varză murată, cuprinde și carne de porc, afumătură, slănină, ceapă, suc de roșii, boia și piper. Fierte încet, sarmalele se servesc calde, cu smântână și ardei iute.
Loștele cu curechi (tăieței cu varză) au o poveste comună românilor, maghiarilor și slovacilor din Bihor. Erau pregătite vara și toamna, când varza proaspătă ajungea la maturitate. Tăiețeii lați, făcuți din făină, ouă și apă, se amestecă atent cu varza călită, îndulcită cu puțin zahăr și înviorată cu piper.
Toroșul duce spre alt anotimp. Rețetarul arată că varza cu carne era gătită îndeosebi la cina porcului, pentru cei care munciseră întreaga zi, iar numele preparatului era folosit de toate etniile din Bihor. În rețeta culeasă din Gurbediu, carnea rumenită în untură fierbe lent alături de varză murată, ceapă, suc de roșii, boia, chimen și cimbru.
Poftă de moșocoarne
Dulciurile tradiționale aduc cu ele gustul copilăriei la țară. Moșocoarnele (plăcinte cu prune) se făceau dintr-o parte a aluatului pregătit pentru pâine, mai ales vara și toamna, în zonele unde pomicultura era o îndeletnicire statornică. În lipsa fructelor proaspete, se foloseau prune uscate sau magiun, numit și „miere de prune”.
Una dintre variantele din volum cere ca aluatul dospit să fie întins și tăiat în pătrate. În mijlocul fiecăruia se pune o jumătate de prună presărată cu zahăr, apoi colțurile se împăturesc ca un plic. După coacere, se ung cu sirop de zahăr și apă.
Cu cântece
La evenimentul din curtea MȚC, bucatele vor fi însoțite de dansuri și cântece populare. Sâmbătă, între orele 18.30 și 20, vor urca pe scenă ansamblurile „Lioara” și „Nuntașii Bihorului” din Oradea, precum și formația maghiară „Gorbocz” din Săcueni.
Duminică, de la ora 18.30 la 20.30, vor evolua „Ardeleana” din Tulca, „Floarea Barcăului” din Marghita și „Dobașii” din Aleșd. Amfitrionul festivalului va fi actorul Sebastian Lupu, care va invita vizitatorii să descopere poveștile preparatelor, meșteșugurilor și ale oamenilor care păstrează tradițiile.
Festivalul este organizat de CJ Bihor, prin Agenția de Management al Destinației Bihor, și Muzeul Țării Crișurilor, alături de alți parteneri locali. După Oradea, va continua la Marghita, în 26-27 septembrie, la Beiuș, în 3-4 octombrie, și, în premieră, la Salonta, în 17-18 octombrie.
Rețetarul este la îndemâna oricui, online. Până să-și încerce mâna la pregătirea bucatelor, pofticioșii le pot descoperi gustul la festival.