Singura "grădină botanică" a oraşului, prea puţin cunoscută publicului, este sera Expo-Flora din Aleea Ştrandului, care adăposteşte zeci de plante, printre care şi exotici palmieri sau bananieri.

Intrată în funcţiune în 1977 şi abandonată după revoluţie, sera este acum Baza didactică de biologie vegetală a Universităţii din Oradea, studenţii orădeni, împreună cu profesorii universitari, realizând aici inclusiv culturi de embrioni în vitro.

Dată spre Ştiinţe

După 1989, sera orădeană, situată pe malul Crişului, vizavi de intrarea în Parcul Brătianu, a fost abandonată de autorităţi, astfel că toate plantele cultivate acolo încă din 1977 s-au uscat, cu excepţia a trei palmieri şi a unui cocotier. În vara lui 1996, sera a fost supusă unei metamorfoze, fiind preluată de Universitate şi dată spre folosinţă Facultăţii de Ştiinţe pentru a deservi disciplinele din domeniul biologiei vegetale care se studiază pe parcursul anilor de studenţie şi de masterat.

02 Cristian Blidar.JPG"Sera este un centru de cercetare, în care studenţii noştri pot lua contact cu variate specii vegetale de interes didactic, ştiinţific şi ornamental, dar are şi un potenţial turistico-botanic ce ar putea fi promovat de autorităţi", explică Cristian Blidar (foto), cadru didactic al Facultăţii de Ştiinţe.

Speciale

În prezent, sera numără sute de exemplare din zeci de specii, atât flori obişnuite, precum muşcatele, cât şi pomi exotici, gen palmieri şi bananieri. De altfel, cele două exemplare de palmieri simpli, înalte de câţiva metri, fură privirea oricărui vizitator tocmai prin măreţia lor.

De asemenea, printre plantele deosebite ale serei orădene se numără şi bananierii, un ficus lyrata sau un araucaria, adică un fel de brăduţ uleios, smochini şi trei specii de nuferi. "În total, avem cam 40 de specii mari. Mici sunt foarte multe, nu le-am numărat", spune Blidar. De aici şi principala problemă pe care o are sera: e prea mică pentru numărul mare de plante pe care le adăposteşte, astfel că în unele zone e nevoie de atenţie la plimbarea pe culoarele din interior.

Giganţi în eprubetă

O altă parte interesantă şi valoroasă din punct de vedere ştiinţific este sala de vitroculturi, în care studenţii fac cercetare. În zeci de mici eprubete, embrioni a diferite plante sunt crescuţi in vitro. Aici, se pot observa arbori Sequoia Gigantea de nici 10 centimetri, pe care studenţii şi profesorii îi cresc spre a-i studia şi a-i multiplica.

În cercetarea in vitro, Blidar a reuşit să aducă şi o inovaţie. Dacă până nu demult pentru plantele astfel crescute era nevoie de un pământ special adus din străinătate, acum acestea sunt cultivate pe punte de hârtie de filtru, mult mai ieftină şi mult mai accesibilă.

"Punem mare accent pe biotehnologie. În camera de inoculare se face cercetare în toată regula", precizează profesorul. El ţine să menţioneze, însă, şi că fără studenţii, masteranzii şi doctoranzii sârguincioşi nu ar fi reuşit să obţină performanţă în cercetare.

De notat că toate aceste frumuseţi sunt şi accesibile! Sera este deschisă publicului de luni până vineri între orele 9 şi 15. Iar preţul unui bilet de intrare e modic: 5 lei pentru un adult şi 3 lei pentru un copil. Poftiţi, deci, în lumea plantelor!