160 de organizații non-guvernamentale au transmis o scrisoare deschisă către parlamentarii care au promovat un proiect de lege pe care îl consideră în totală disonanță cu legislația europeană și care, dacă va fi aprobat, va limita posibilitatea societății civile de deschide procese împotriva unor decizii ale autorităților.
Susținut și de senatorii bihoreni Florian Bodog (PSD) și Arina Moș (PNL), proiectul de lege prevede, printre altele, că un ONG nu va putea contesta în instanță o investiție a Statului fără o cauțiune de 1% din valoarea ei, dar nu mai mult de 50.000 de lei, și că membrii consiliului director al ONG-ului răspund personal pentru actele atacate în instanță.
ONG-urile sunt de vină!
„Modificarea legislativă pe care o susțineți pornește de la o premisă care este, pe cât de eronată, pe atât de revoltătoare, cu privire la activitatea ONG-urilor. Aflăm, astfel, din expunerea de motive care însoțește propunerea legislativă, că România nu are autostrăzi ori hidrocentrale pentru că ONG-urile atacă acte administrative. Așa încât, bine ar fi ca ele să nu se amestece în mecanismele de verificare a legalității construcției de autostrăzi sau hidrocentrale sau a altor proiecte de construcții, cum ar fi cele imobiliare, iar, dacă totuși îndrăznesc să o facă, să plătească garanții de până la 50.000 de lei. Expunerea de motive pornește de la teza că ONG-urile acționează cu rea-credință, o inovație juridică care arată felul în care, după 30 de ani, parlamentarii inițiatori înțeleg rolul și rostul ONG-urilor în apărarea interesului public”, se arată în scrisoarea deschisă a asociațiilor și fundațiilor.
Semnatarii consideră că această propunere legislativă „încalcă grav accesul la justiție, dreptul la asociere și limitează serios misiunea organizațiilor neguvernamentale de a proteja interesul public”, arătând că introducerea răspunderii patrimoniale a membrilor consiliului director pentru orice prejudiciu cauzat terților, în cazul în care acțiunea a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitive, este un abuz. Pentru un reprezentant al administrației publice, de exemplu, nu există răspundere individuală, în cazul unei decizii definitive care constată nelegalitatea unui act administrativ.
Se vor aplica retroactiv
De asemenea, proiectul legislativ impune ca o organizație să poată ataca în instanță un act administrativ doar dacă are minimum 2 ani activitate și dacă poate dovedi că „a urmărit în mod activ scopurile menționate în statut care au legătură cu actul administrativ atacat”, un criteriu considerat de societatea civilă, pe bună dreptate, ca fiind foarte subiectiv.
Mai mult, toate aceste măsuri vor avea efect retroactiv, așa că se vor aplica și proceselor aflate pe rol, ceea ce, din nou, ONG-urile consideră abuziv.
„Modificările propuse vizează orice demers în instanță pe care îl pot face organizațiile, inclusiv acționarea în instanță a autorităților pentru încălcări ale legii, cum ar fi nerespectarea reglementărilor cu privire la transparență și participare publică”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
„În ansamblul ei, propunerea legislativă pe care ați legitimat-o prin semnătura dumneavoastră duce la îngrădirea unor drepturi fundamentale și contravine principiilor de funcționare ale unui stat democratic. Faptul că organizațiile neguvernamentale pot apela la instanțe pentru a împiedica eventuale încălcări ale legii face parte din dinamica sănătoasă a unei societăți în care mecanismele de control ale puterii funcționează. Or, propunerea legislativă încearcă tocmai să dezechilibreze și mai tare raportul de putere între instituțiile publice și spațiul civic, lucru de neconceput într-un stat democratic”, au mai transmis ONG-iștii.
Asalt asupra ONG-urilor
Proiectul legislativ vine la o săptămână după ce Parlamentul a votat o altă inițiativă legislativă care restrânge dreptul organizațiilor neguvernamentale de a contesta în instanță documentații de urbanism, din motive ce țin, de exemplu, de impactul negativ asupra mediului.
Mai precis, ONG-urile vor avea la dispoziție doar 30 de zile pentru a ataca în instanță autorizații de construire și documentațiile de urbanism suspecte că au fost emise ilegal, iar pentru contestarea planurilor urbanistice zonale sau generale termenul a fost redus de cinci ori, de la 5 ani la un an.
„Este de ordinul evidenței că acest proiect de lege sancționează organizația nonguvernamentală care aduce în discuție în mod judicios nelegalitatea actelor administrative (de vreme ce acțiunile acesteia sunt admise) și protejează autoritățile publice care emit acte nelegale”, se arată într-o petiție online inițiată de asociația Declic și care a adunat peste 17.000 de semnături.
Prin această petiție, președintelui Klaus Iohannis i se cere să nu promulge această lege.