Când vorbesc de poluare, oamenii se gândesc cel mai adesea la aerul încărcat de particule şi de noxe pe care îl respiră când merg pe stradă. Adesea, închid geamurile locuinţelor, tocmai ca să păstreze în interiorul casei sau apartamentului un aer mai curat. Studiile arată, însă, că între 40 şi 60% din poluarea la care suntem expuşi provine din interiorul clădirilor în care locuim sau muncim.
Ce ne poluează aerul din case? În primul rând: gătitul. Cu cât mai mică şi mai închisă este bucătăria în care gătim, cu atât poluarea este mai mare. Gazul metan ars pentru aragaz emană monoxid de carbon, care "încarcă" aerul. Uleiul încins este şi el poluant, eliberând la atingerea punctului de fum diverşi compuşi volatili toxici, motiv pentru care uleiul vegetal nu trebuie nici refolosit, având deja aceste substanţe în el. Soluţia? Să folosim hote eficiente şi să gătim cu geamul deschis.
Şi când facem curăţenie, "murdărim" aerul din case. Produsele de curăţenie emană substanţe chimice, care pot determina reacţii alergice şi inflamatorii pe piele sau în sistemul respirator. Atenţie şi la amestecarea produselor de curăţenie! Uneori, pot produce reacţii chimice şi vapori toxici.
Lumânările parfumate şi parfumurile de cameră contribuie şi ele la poluarea din interior. Mulţi odorizanţi, inclusiv balsamurile de rufe, conţin doar substanţe chimice, care "agresează" tractul respirator. Evident, fumatul este o altă sursă importantă de poluare în interior: studiile arată că o singură ţigară aprinsă într-un spaţiu închis lasă urme pentru 5 ore.
Poluarea interioară nu poate fi combătută cu plantele în ghiveci, care absorb cantităţi prea mici de poluanţi. Cum putem, atunci, să o reducem? În primul rând, încercând să reducem sursele de poluare. Iar cea mai bună soluţie rămâne cea învăţată de la bunici: aerisirea locuinţei măcar o dată pe zi, de preferabil în momente în care poluarea exterioară este la un nivel redus.