Poluarea la bani mărunți: Primarii din Bihor investesc sume mici în protecția mediului înconjurător

Problemele de poluare și ocrotire a mediului câștigă prioritate pe agenda publică, specialiștii avertizând că planeta se încălzește accelerat, iar guvernele trebuie să ia măsuri. 

Dincolo de perspectiva macro, problema necesită și o analiză la firul ierbii. Așa cum fiecare cetățean, prin gesturile sale, este dator să fie responsabil cu mediul, și primăriile poartă o răspundere pentru ambientul locuitorilor lor.

O analiză a bugetelor de cheltuieli ale mai multor primării din Bihor pe anul trecut arată că problemele de acest fel sunt, însă, la coada priorităților. În cele mai fericite cazuri, edilii cheltuie 5-6% din bugete pentru salubritate și spații verzi, alții alocând doar mărunțiș.

Mai puțin decât vecinii

Documente stufoase și aproape respingătoare prin noianul de cifre greu de interpretat pe care le conțin, bugetele locale ascund, de fapt, informații de care fiecare cetățean ar trebui să fie preocupat, căci arată pe ce se cheltuie banii publici. Cheltuielile menite să protejeze mediul se regăsesc în bugete sub clasificările „Protecția mediului”, „Salubritate” sau „Întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și de agrement”.

Suma acestor plăți arată cât preț pun edilii pe bunăstarea mediului înconjurător. Cum era de așteptat, cheltuielile cele mai mari pentru mediu, în Bihor, le-a făcut primăria municipiului reședință de județ. Conform bugetului de anul trecut, Primăria Oradea a cheltuit pentru protecția mediului puțin peste 33 milioane lei (33.057.527), bani din care cea mai mare parte (29.995.584 lei) pentru serviciile de salubritate și canalizare.  Puțin peste 10 milioane de lei s-au dus pe curățarea și amenajarea spațiilor verzi, Oradea având o suprafață mare de spații verzi pe cap de locuitor (30,77 mp, în total aproape 670 de hectare). 

În total, plățile reprezintă 1,49% din bugetul total al Oradiei pe anul trecut, mult mai puțin decât alocă reședințele județelor vecine: Timișoara - 3,05%, Cluj-Napoca - 6,32%, Arad - 6,91%.

Pe bani europeni

În schimb, Primăria Oradea se laudă și cu alte cheltuieli menite să îmbunătățească starea mediului, prin diverse investiții cu bani europeni. 

În 2023, municipalitatea a avut în derulare 29 de proiecte cu impact asupra mediului înconjurător, listă pe care se regăsesc, în diverse etape, de la proiectare la execuție, investiții în amenajarea de piste pentru bicicliști ori a parcurilor mari din oraș, cum sunt Petőfi, 22 Decembrie, I.C. Brătianu sau Libertății, montarea stațiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice, construirea unui parc fotovoltaic pe strada Matei Corvin, ori - cea mai scumpă dintre toate - amenajarea pasajelor subterane din Piața Emanuil Gojdu, care fluidizează traficul rutier din centrul orașului, ceea ce ar trebui să reducă poluarea produsă de autoturisme.

Semn că în Oradea există un oarecare interes pentru mediu.

Cifrele nepăsării

În celelalte orașe din Bihor, preocuparea pentru mediu variază de la inexistentă la obiectiv asumat. 

În Vașcău, oraș de la poalele Parcului Natural Apuseni, cea mai importantă arie protejată din Bihor, având pe teritoriul său situl ocrotit Platoul Vașcău, Primăria nu a alocat în 2023 nici un leu pentru protecția mediului. Nici nu e de mirare: e cea mai săracă primărie de oraș din județ, care din bugetul propriu nu-și asigură nici măcar funcționarea, supraviețuind cu bani de la bugetul de stat. Mai mult, anul trecut a fost executată silit pentru neplata facturilor de salubritate de către firma AVE, companie deținută majoritar de o firmă din Ungaria.

În Beiuș, un alt oraș mărginit de munți și de arii protejate (Munții Pădurea Craiului, Munții Codru-Moma, Munții Bihorului) și care ar trebui să fie interesat de conservarea locurilor pitorești, doar 1,35% din bugetul pe anul trecut s-a cheltuit pentru protejarea mediului. Cei mai mulți bani - peste 1 milion lei (1.210.428 lei) - s-au dat pe întreținerea celor 74.518 mp de spații verzi din oraș (7,41 mp/cap de locuitor), în timp ce salubrizarea străzilor a costat 294.753 lei.

Investiții în... salarii

Clasamentul primăriilor care investesc cel mai puțin pe ocrotirea mediului continuă cu Salonta, unde alocarea a fost, anul trecut, de 2,69% din buget (2.393.342 lei), din care jumătate (1,3 milioane) pentru salubritate, iar diferența pe spații verzi. 

În Marghita, oraș cu 13.000 locuitori și 31,35 mp spații verzi pe cap de locuitor, anul trecut Primăria a alocat cheltuielilor de mediu 2,82% din buget, adică mai puțin de 4 milioane lei (3.938.768).

La Nucet, oraș întins pe teritoriul Munților Apuseni, având în administrare și satul de vacanță Vârtop, grija față de mediu a însemnat, în cifrele anului trecut, doar 310.039 lei, adică 4,15% din toate cheltuielile Primăriei. Aici, comisarii de mediu bihoreni au descoperit, tot anul trecut, că edilii deversează rețeaua de canalizare în natură. Administrația locală a plătit cea mai mare parte din acești bani (259.987 lei) pentru salariile angajaților responsabili de întreținerea spațiilor verzi, indemnizațiile de hrană, voucherele de vacanță ale acestora și contribuțiile sociale. Asta înseamnă că, în mod real, pentru curățenie și amenajarea spațiilor verzi, de altfel puține în oraș (doar 12.044 mp, adică 5,98 mp/locuitor), Primăria Nucet a plătit doar 10.000 euro! Mai nimic...

Semne bune la Valea lui Mihai

În Valea lui Mihai, 4,32% din cheltuielile anului 2023 au ajuns în sectorul mediului. Cea mai mare parte a celor 2,6 milioane lei (mai precis, 2.247.627 lei) s-au plătit într-un proiect cu finanțare europeană menit să reducă emisiile de carbon. 

Prin această investiție, în oraș se construiesc drumuri pentru transportul public, s-au achiziționat două microbuze alimentate cu gaz, deci mai puțin poluante, s-au construit 12 stații de transport public și 20 km de piste pentru bicicliști și, un pas important pentru orașul cu mai puțin de 9.000 de locuitori, s-a înființat un serviciu de transport local.

Valea lui Mihai are planuri mărețe și pentru spațiile verzi: tot pe bani europeni, are în execuție un parc de 22,4 hectare, care va face ca suprafața de spații verzi pe cap de locuitor să crească la 28,05 mp (de la 9,66 mp, cât este în prezent). 

Ștei vrea titlul european

La Săcueni, cheltuielile de mediu au reprezentat anul trecut 5,84% din buget (2,8 milioane lei), din care cea mai mare parte s-a plătit pentru salubritate, situație similară cu a Aleșdului, unde 6% din buget s-a cheltuit pentru protecția mediului și spații verzi, adică 3.519.108 lei, din care aproape un sfert (772.285 lei) pentru măturat stradal.

Ștei este singurul oraș din Bihor care a evidențiat distinct în bugetul pe 2023 cheltuieli pentru reducerea și controlul poluării - 101.737 lei, bani plătiți pentru monitorizarea gropii de gunoi închise, deoarece nu era conformă normelor europene, și pentru obligațiile datorate Fondului de Mediu. 

Pentru salubritate și întreținerea spațiilor verzi, Primăria Ștei a plătit 4.028.950 lei (5,79% din totalul cheltuielilor), bani investiți inclusiv în împădurirea a 5 hectare de pădure în jurul orașului ce marchează ambiția de a obține titlul de „oraș verde european”. 

Fără investiții pentru ariile protejate

Nici în comunele din Zona Metropolitană Oradea grija pentru mediu nu este prioritară, din perspectiva alocărilor bugetare. 

În Oșorhei, de pildă, doar 0,2% din buget a fost direcționat către aceste probleme, la Nojorid - 1,26%, în timp ce Sânmartin, comuna unde se află „perlele” turismului bihorean, adică stațiunile Băile Felix și Băile 1 Mai (ambele cu arii protejate pe teritoriul lor), a investit 5,38% din cheltuieli pentru salubritate sau spații verzi.

O alocare bugetară mai mare s-a înregistrat în Sântandrei, unde 9,03% din cheltuielile (care au însumat 22.306.639 lei) s-au plătit pentru curățenie și parcuri.

Alte comune, deși au un potențial turistic însemnat, datorită ariilor protejate, nu pun mare preț pe ele. Șuncuiuș, aflată în defileul Crișului Repede, a direcționat anul trecut doar 0,85% din buget pentru probleme de mediu (exclusiv pentru întreținere spații verzi și fără nici un leu pentru curățenie). Iar la Roșia, înconjurată de peșteri importante, s-au cheltuit 0,62% din buget pentru protecția mediului, exclusiv pentru colectarea unor deșeuri aruncate clandestin.

Efectele, pe termen lung

În contextul în care Bihorul are, în continuare, localități fără canalizare, cu ulițe din pământ și fără servicii medicale, pare că problemele de mediu sunt secundare, un fel de „tichie de mărgăritar”. Totuși, preocuparea ar trebui să fie mai mare, spun specialiștii, care atenționează că pe termen lung poluarea și murdăria ucid.

„Tot ce este toxic în aerul atmosferic induce daune pulmonare. Nu poți cuantifica pentru un pacient cu afecțiuni pulmonare cât anume din îmbolnăvire a fost cauzată de noxe - de fumatul pasiv, de faptul că în copilărie a locuit într-o casă neventilată și a respirat fumul de la sobe sau că în tinerețe a fost profesor și se fuma în cancelarie, pentru că atunci fumatul nu era considerat nociv. Dar ce știm astăzi este că pe termen lung, de 30-40 de ani, toți acești factori cumulați contribuie la declanșarea unor afecțiuni pulmonare”, explică dr. Lavinia Davidescu (foto), medic primar pneumolog.

Altfel spus, fiecare zi într-un mediu poluat lasă urme, iar administrațiile locale ar trebui să țină cont de asta când stabilesc prioritățile bugetare. 

MAI VERDE, MAI REZILIENT
Cine a semnat Acordul orașelor verzi?

Grija pentru spațiile verzi din localități este considerată o soluție de reziliență în fața amenințărilor climatice, motiv pentru care îi este dedicat un capitol aparte în Pactul Climatic European, parte din strategia ecologistă a UE - Green Deal.

UE recomandă fiecărei administrații din țările membre să asigure minimum 26 mp de spațiu verde pentru fiecare locuitor, însă ambițiile pot fi și mai mari: recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății este de 50 mp/cap de locuitor. 

În România, conform datelor din 2022 ale Institutului Național de Statistică, cele mai mari suprafețe de spații verzi pe cap de locuitor le au orașele Baia Mare (133 mp), Piatra Olt (81 mp) și Mangalia (76 mp).

Tot pentru stimularea priorităților ecologiste în orașele europene, UE a inițiat Acordul orașelor verzi, un angajament al primarilor dispuși să facă localitățile mai curate și mai sănătoase. Din România, până acum, acordul a fost semnat de 7 primari, nici unul din Bihor: Alba Iulia, Bistrița, Brașov, Cluj-Napoca, Galați, Roman, Tulcea. Toate aceste orașe trebuie să implementeze măsuri sustenabile de îmbunătățire a calității aerului, apei și biodiversității, de stimulare a economiei circulare și de reducere a poluării fonice.