Poluarea atmosferică reduce speranţa de viaţă cu aproape trei ani şi provoacă 8,8 milioane de decese premature pe an, arată un studiu recent apărut în Revista Societăţii Europene de Cardiologie.

"Poluarea aerului este un risc mai mare pentru sănătatea publică decât fumatul”, a subliniat Jos Lelieveld de la Institutul Max Planck, conducătorul studiului, relatează G4media.ro.

Studiul arată şi că poluarea aerului ucide de 19 ori mai multe persoane decât malaria, de 9 ori mai multe decât SIDA şi aproape de trei ori mai mult decât alcoolul.

Maladiile coronariene şi accidentele vasculare cerebrale reprezintă aproape jumătate din numărul deceselor, iar maladiile pulmonare şi alte afecțiuni care nu se transmit, cum ar fi diabetul şi hipertensiunea arterială, sunt majoritatea cauzelor pentru cea de-a doua jumătate.

Doar 6% din mortalitatea cauzată de aerul poluat se datorează cancerului de plămâni.

"Poluarea aerului şi fumatul sunt evitabile, dar pe parcursul ultimelor decenii s-a acordat mult mai puţină atenţie poluării aerului în comparaţie cu atenţia acordată fumatului, în special în cazul cardiologilor", mai spune conducătorul studiului, potrivit site-ului de știri.

În Europa, cele mai poluate state sunt cele din fostul bloc sovietic, în special România, Bulgaria și Ungaria, arată G4media.ro. 

Continentul asiatic este, însă, cel mai afectat: durata medie de viaţă a scăzut cu 4,1 ani în China, cu 3,9 ani în India şi cu 3,8 ani în Pakistan. În India, în statul Uttar Pradesh (200 de milioane de locuitori), poluarea prin particule fine reduce speranţa de viaţă cu 8,5 ani, în timp ce în provincia chineză Hebei, deficitul este de aproape şase ani. Cel mai puţin afectate de poluare sunt cele două continente americane, Europa Occidentală şi de Nord şi micile state insulare.

Speranţa de viaţă a africanilor s-a redus în medie cu 3,1 ani, iar în unele ţări între 4,5 şi 7,3 ani – este cazul statelor Ciad, Sierra Leone, Republica Centrafricană, Nigeria şi Coasta de Fildeş.

Poluarea aerului atacă vasele de sânge, conducând la o creştere a tensiunii arteriale, a diabetului, a AVC-urilor, la crize cardiace şi la insuficienţă cardiacă. «Conştientizarea faptului că poluarea aerului reprezintă un risc major pentru sănătate poate contribui la voinţa de a elimina progresiv combustibilii fosili – permiţând în acelaşi timp reducerea încălzirii climatice», estimează Jos Lelieveld, un alt cercetător din echipă. 

Pentru a evalua impactul poluării aerului asupra speranţei de viaţă, cercetătorii au aplicat datele din anul 2015 privind expunerea la microparticule (PM2,5) şi la ozon la modele care simulează procesele chimice din atmosferă şi interacţiunea lor cu poluanţii naturali şi artificiali, integrând datele epidemiologice furnizate de Global Burden of Disease.