De ziua Oradiei: Portretul unui primar român şi cel al unui primar maghiar, pe faţada Primăriei (FOTO)

Înainte de festivităţile dedicate Zilei Oradiei, clădirea Primăriei a fost şi ea decorată cu tricolorul românesc, precum şi cu chipurile a doi primari orădeni, unul român şi celălalt maghiar, Aurel Lazăr şi Rimler Károly, care au avut contribuţii majore la dezvoltarea oraşului. De asemenea, pe faţada clădirii a fost desfăşurat steagul Oradiei.

Omagiu unioniştilor

După cum BIHOREANUL a scris, pregătirile pentru Ziua Oradiei au început de luni, când în jurul Pieţei Unirii au fost arborate zeci de ghirlande tricolore de dimensiuni mari.  

Apoi, la comanda Primăriei, pe faţadele mai multor clădiri din Piaţa Unirii au fost expuse bannere cu portretele mai multor înaintaşi care au contribuit la Marea Unire din 1918, între care Regele Ferdinand I şi Regina Maria (pe Palatul Vulturul Negru), Aurel Lazăr, Vasile Goldiş, Iuliu Maniu şi Ion I.C. Brătianu.

Primăria Oradea a fost "împodobită" joi după amiaza, cu o zi înainte de festivităţile programate în centrul Oradiei pe 12 octombrie.

Un primar strict

Avocatul Aurel Lazăr (foto) a preluat frâiele urbei de pe Criş în octombrie 1928, ca preşedinte al Comisiei interimare a Primăriei (primar), declarând că datoria sa era să facă în aşa fel încât cetăţenii "să simtă că Primăria este avutul, scutul şi căminul lor".

Pentru a face ordine în vistieria oraşului, Lazăr a declanşat anchete împotriva funcţionarilor care sustrăgeau din bugetul local şi împotriva abuzurilor în impunerea taxelor, somând datornicii să-şi plătească dările în cel mult opt zile.

Lazăr a insistat pentru creşterea calităţii serviciilor şi sistematizarea oraşului, modernizarea Uzinei Electrice şi a celei de apă. Sub conducerea sa, Primăria a început extinderea reţelei de canalizare şi a liniilor de tramvai. Pentru combaterea crizei economice izbucnite în 1929 a sprijinit înfiinţarea Bursei de la Oradea.

În martie 1930 au avut loc noi alegeri pentru Consiliul Local. După constituirea Consiliului, la 14 iulie 1930, Aurel Lazăr a fost ales primar plin al oraşului care avea 82.653 locuitori, din care 22.945 români, iar restul maghiari, evrei şi de alte naţionalităţi. Politicianul a murit, însă, pe 18 noiembrie 1930.

Pus pe dezvoltare

Rimler Károly (foto) a fost cel mai longeviv primar al Oradiei, el conducând oraşul între 1902 şi 1919. Fost şef al poliţiei locale, şi-a folosit rigurozitatea începând să implementeze proiecte care au dezvoltat spectaculos oraşul la începutul secolului XX, între cele mai importante realizări fiind construcţia clădirii Primăriei, între februarie 1902-octombrie 1903.

În perioada lui Rimler, în Oradea s-au construit şi alte clădiri emblematice, printre care Palatul Vulturul Negru şi Palatul Apollo. Tot sub conducerea lui Rimler în oraş a fost introdus, în decembrie 1903, iluminatul electric, Oradea "luând faţa" unor oraşe precum Clujul şi Debreţinul.

Tot sub Rimler, după 1906, s-a introdus canalizarea, printr-un sistem considerat cel mai modern la acea vreme. Apa de ploaie era transportată printr-un sistem de reţele direct în râuri, iar cea menajeră la staţia de epurare. Până în 1913, Oradea avea deja 41,4 kilometri de canale de ape uzate şi 39,3 kilometri de apă pluvială. Investiţia în conducte şi canale a fost de 1.800.000 de coroane.

I-a primit pe români

După terminarea războiului, între 22 martie şi 18 aprilie 1919, Oradea a căzut în mâna bolşevicilor lui Kun Bela, timp în care primarul Rimler a fost îndepărtat din funcţie. Însă transformarea Oradiei într-un oraş al comuniştilor "roşii" s-a oprit în noaptea dintre 18 şi 19 aprilie, când a început ofensiva antibolşevică, bazată pe sprijinul armatei române conduse de generalul Traian Moşoiu şi ajunse lângă Tileagd.

În dimineaţa de Paşti, pe 20 aprilie, reinstalat în fruntea Primăriei, Rimler a făcut parte din delegaţia care i-a întâmpinat cu pâine şi sare pe generalul român şi trupele sale, la intrarea în oraş, în dreptul Uzinei de Apă din Calea Clujului, predându-i de bunăvoie "cheile oraşului".

După ce i-a asigurat pe români de cooperare, edilul a fost păstrat în funcţie, iar pe 13 mai i-a primit în Oradea şi pe Regele Ferdinand şi Regina Maria. Peste numai o lună, însă, la 62 de ani, primarul şi-a cerut pensionarea, invocând o stare precară de sănătate.