"Of, Micul meu jurnal, abia îndrăznesc să-ţi mărturisesc. Sunt îndrăgostită. Îţi încredinţez şi numele lui: Vadász Pista. Şi-a luat bacalaureatul de doi ani, dar nu poate urma Universitatea pentru că este evreu, aşa că lucrează la magazinul de textile Vadász Jenö. Bunica îşi face cumpărăturile acolo. Aşa l-am cunoscut. Când merg la şcoală, de obicei, ne întâlnim. El deschide magazinul. Încă n-am vorbit nimic cu el până azi dimineaţă, când a fost foarte amabil cu mine. Mi-a spus: Pa, Eva! Eu i-am zis: Servus, Pista!". 

La 13 ani, Evei îi căzuse cu tronc un băiat din Oradea, dar n-a apucat să trăiască cu adevărat o primă dragoste... 

One woman show 

Povestea micuţei care a ţinut un jurnal în ghetoul din Oradea va fi spusă în spectacolul "Eva Heyman", a cărui premieră va avea loc duminică, 21 noiembrie, de la ora 18, în Sala Arcadia a Teatrului Regina Maria, o a doua reprezentaţie fiind programată pe 30 noiembrie.

Dramatizarea, conceptul şi regia sunt semnate de Emil Sauciuc (foto) şi Ioana-Maria Repciuc. "De când am citit jurnalul Evei Heyman mi-a venit ideea de a realiza un spectacol. În ghetoul din Oradea au fost torturaţi, bătuţi şi ucişi foarte mulţi evrei. Se mirau nemţii cât de cruzi erau horthyştii din Oradea. (...) Spectacolul nostru este un manifest împotriva ororilor din lumea contemporană. Uciderea prin torturare şi gazare a evreilor s-a petrecut atât de aproape de noi, de această epocă, încât mă înspăimântă", spune actorul şi regizorul Emil Sauciuc.

Spectacolul a fost gândit ca un one-woman show. Tânăra actriţă Ioana-Maria Repciuc, care colaborează pentru acest proiect cu Teatrul Regina Maria, o va interpreta pe Eva, momentele care vor fi prezentate pe scenă fiind preluate chiar din jurnalul micuţei orădence. 

"Eva e cu siguranţă o mare provocare pentru mine. Întotdeauna mă implic total în fiecare rol pe care îl abordez. Cu Eva a fost ceva mai mult decât atât. Am simţit din prima clipă o responsabilitate imensă şi oarecum o datorie faţă de această fetiţă. Ea şi-a dorit ca istoria ei să fie cunoscută lăsând un jurnal pe care îl păzea cu sfinţenie. Eu încerc, aşa cum pot, să-i împlinesc dorinţa", spune Ioana-Maria Repciuc. 


Scenografia este semnată de Ilinca Ghimbăşan, iar proiecţia şi coloana sonoră de Ioana-Maria Repciuc.

Se visa fotoreporter 

Spectatorii vor fi transportaţi astfel în timp, în 1944, în oraşul care se afla atunci pe teritoriul Ungariei controlate de horthyşti. La 13 ani, Eva Heyman ţinea un jurnal pe care îl personifica, "vorbind" cu el cum ar fi făcut-o cu o prietenă, adresându-i-se cu formularea "micul meu jurnal...".

Părinţii Evei divorţaseră, iar mama, Agnes, căreia îi spunea Agi, se recăsătorise cu Bela Zsolt, jurnalist şi dramaturg evreu. Micuţa locuia cu bunicii şi povestea în jurnal bucuriile preadolescenţei: cum familia i-a cumpărat, cu mari economii, o bicicletă, pe care a botezat-o Vineri, cum în ziua în care a împlinit 13 ani a primit de la tatăl biologic prima pereche de pantofi cu tocuri înalte, iar de la bunic "plăci de patefon care-i plac lui Agi: Parlez-moi d’amour, J’attendrat şi încă trei". Învăţa excelent la şcoală, avea prietene bune, visa să devină fotoreporter şi se îndrăgostise... 

Fără Vineri

În jurnal, însă, fetiţa a consemnat apoi şi toate ororile pe care le vedea şi trăia. A povestit cum în casa lor se vorbea despre o posibilă fugă cu acte false în România, despre cum evreii trebuiau să poarte stele galbene pe haine. Cu fiecare mărturisire din paginile jurnalului, realitatea prezentată devenea tot mai sumbră. 

Micuţa orădeancă a scris felul în care li s-au luat toate bunurile, inclusiv bicicleta sa, Vineri, şi cum au fost duşi în ghetou – "Nicicum n-am reuşit să număr câţi locuim în casă. Oamenii erau întinşi pe saltele şi în hol şi pe scări. Mereu călcai pe picioarele cuiva" – ori cum în locuinţele din ghetou era oprită electricitatea, căci "evreilor nu li se cuvine lumină electrică". 

ÎN AMINTIRE. Zâmbitoare, curioasă, cu planuri mari. Aşa era Eva Heyman la 13 ani. În memoria sa şi a celorlalţi copii deportaţi din Oradea în timpul Holocaustului, Asociaţia Tikvah a dezvelit, în 2015, o statuie în Parcul Bălcescu, locul de unde au plecat trenurile spre Auschwitz

"Nu vreau să mor" 

Ce a urmat a fost şi mai grav: bătăi, torturi şi, în final, deportarea spre Auschwitz. În timp ce mama Evei şi tatăl vitreg au reuşit să fugă din ghetou, Eva şi bunicii şi-au găsit sfârşitul în camerele de gazare. Până la final Eva a sperat, deşi era tot mai speriată, că poate va scăpa. "Eu, Micul meu Jurnal, nu vreau să mor, eu vreau să trăiesc, chiar dacă din întreg sectorul numai eu aş putea rămâne aici...". 

Jurnalul Evei Heyman, recuperat de mama sa de la bucătăreasa familiei, care l-a scos din ghetou, a fost publicat, reeditat şi tradus. În 2019, un om de afaceri din Israel şi fiica lui au lansat un proiect interesant: un cont de Instagram numit "Eva stories", cu actori care interpretează mici scene din jurnalul micuţei evreice, care a adunat 1,2 milioane urmăritori. 

Povestea ajunge, iată, şi pe scena orădeană. "Am descoperit-o pe Eva Heyman în anul 2016. Spre ruşinea mea, nu auzisem de ea până atunci. Spun spre ruşinea mea, pentru că nu cred că ar trebui să existe vreun orădean care să nu cunoască istoria acestei fetiţe", se confesează actriţa Ioana-Maria Repciuc (foto). În noul spectacol al TRM o vor putea afla tot mai mulţi...

Biletele pentru premieră s-au vândut deja, dar mai puteţi achiziţiona pentru următoarea reprezentaţie, care va avea loc în data de 30 noiembrie, de la ora 18:00, la Sala Arcadia fie de la agenţia teatrului, deschisă de marţi până vineri între orele 10:00 şi 14:00, fie online pe Eventim.ro, fie cu o oră înainte de la Sala Arcadia (în limita locurilor disponibile).

Conform noilor reglementări în vigoare, accesul în sălile de spectacole este permis doar pentru persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-COV-2, pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă o adeverinţă ce atestă că se află în perioada cuprinsă între a 15-a şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 şi minorii sub 12 ani.

Purtarea măştii de protecţie este obligatorie pe toată durata evenimentului (de la intrarea în foaier, până la părăsirea clădirii).