Din decembrie 2019 ați devenit prefect și ați coordonat toate crizele majore care s-au abătut asupra Bihorului în această perioadă. Mandatul dumneavoastră a fost probabil cel mai marcant din istoria recentă a județului. Cum vedeți, în acest context, rolul prefectului?
Prefectul asigură tutela întregii administrații publice locale dintr-un judet, are un rol de coordonare, verificare și control și răspunde în același timp de siguranța cetățenilor. Cu toate acestea, nu am gestionat doar crize, ci mi-am propus să mă implic activ în administrarea județului, alături de colegii din cadrul Consiliului Județean Bihor.
Cel mai bun exemplu este infrastructura rutieră de la nivelul Bihorului. Am coordonat modernizarea rețelei de drumuri de importanță națională care însumează peste 500 de kilometri de drumuri naționale, iar Consiliul Județean gestionează rețeaua de drumuri județene, care totalizează peste 950 de kilometri în Bihor. Încă din primul an de mandat, în 2020, am început reabilitarea celui mai neglijat Drum Național, DN76, care trebuia refăcut de peste 25 de ani. Am continuat an de an cu reabilitarea celorlalte, respectiv DN19E, 1H și DN 19B.
În luna aprilie vor demara lucrările pentru DN 1P, cu care închidem lista drumurilor de importanță națională din Bihor. Toate sunt aduse la zi și se circulă în bună regulă, având un rol important în dezvoltarea economică a Bihorului. Trebuie să mulțumesc pentru colaborare Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj și Secției de Drumuri Naționale Oradea, cu care am făcut echipă bună în acest demers, și prin care au fost alocate bugete record pentru județul Bihor.
Totodată, aș menționa aici și cel mai important proiect feroviar din ultimele decenii, probabil, proiectul de electrificare și reabilitare a căii ferate Cluj Napoca-Oradea-Episcopia Bihor, în valoare estimată de 7,75 miliarde de lei, fără TVA. Lucrările vizează electrificarea în întregime a celor 166 de km a liniei de cale ferată, precum și modernizarea, pe întregul traseu, a tuturor stațiilor, haltelor și spațiilor adiacente, incluzând parcările, rampele și peroanele cu copertine. Proiectul este în derulare, termenul de reabilitare fiind iunie 2026.
Prefectul are și atribuții în aplicarea politicilor publice ale Guvernului. Ce ați făcut concret în acest sens?
Cel mai recent exemplu este demersul pentru aplicarea reducerilor de 50% la plata facturilor de energie electrică, pentru bihorenii din Zona Munților Apuseni. De aceste reduceri beneficiază locuitorii de pe raza a 15 unități administrativ-teritoriale. Primele discuții și întâlniri cu primarii din zonele respective au avut loc în decembrie 2022. Ulterior, am trimis adrese scrise către Electrica Furnizare în vederea aplicării prevederilor legale și, ca urmare, din luna septembrie 2023 facturile Electrica au inclus reducerea de 50%.
Totodată, siguranța bihorenilor a fost prioritară. În fiecare an supervizez crearea și implementarea unor planuri de importanță strategică pentru protejarea bihorenilor, cum ar fi: Planul teritorial de acțiune pentru creșterea gradului de siguranță al elevilor și a personalului didactic, Planul de analiză și acoperire a riscurilor județul Bihor, Planul alb pentru managementul incidentelor cu victime multiple, Schema cu riscurile teritoriale din județul Bihor, Planul de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare pentru gestionarea situațiilor de urgență din județul Bihor și Planul de măsuri pentru atenuarea efectelor temperaturilor ridicate asupra populației.
E notoriu că sunteți maramureșean. Ce ați adus cu dumneavoastră în Bihor?
Sunt născut în Maramureș, unde am prins drag de tradițiile românești și de credința în Dumnezeu. Ambele și-au găsit locul și aici, în cadrul proiectului Ambulanța pentru Monumente Bihor, prin care am început să salvăm bisericile de lemn. Ambulanța pentru Monumente Bihor a fost lansată pe 19 ianuarie 2023 de Instituția Prefectului în colaborare cu Asociația Laborator Zero Pozitiv și Direcția Județeană pentru Cultură Bihor. La 1900, în județ existau 281 de biserici de lemn atestate prin documente, din care 221 au dispărut. În prezent mai sunt 58, din care aproximativ 30 au nevoie de intervenții urgente.
Anul trecut am pus în siguranță Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din satul Fâşca, comuna Vârciorog, ridicată în sec XVIII și Biserica de lemn cu hramul „Sf. Gheorghe” din satul Luncşoara, comuna Auşeu construită tot în secolul XVIII. În acest an avem în vedere alte două lăcașuri de cult, biserica de lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail Și Gavriil" din satul Margine, comuna Abram, și biserica de lemn cu hramul "Înălțarea Domnului" din satul Hinchiriș, comuna Lazuri de Beiuș.
Cred că cel mai impresionant aspect în acest proiect a fost implicarea exemplară a comunității. Familiile din satele respective au gătit pentru a asigura 3 mese pe zi voluntarilor implicați în proiecte. Am tot respectul pentru acești bihoreni care înțeleg cât este de important să te implici pentru a-ți păstra tradițiile și identitatea, pentru a transmite valorile de bază generațiilor care ne urmează.
(advertorial)