Cu o lună înainte de debutul anului şcolar 2020-2021, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor simulează modul în care şcolile şi grădiniţele din judeţ ar putea gestiona reîntoarcerea elevilor şi profesorilor în sălile de clasă.

Aşa cum preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, decizia de revenire la şcoală a fost descentralizată, urmând ca fiecare unitate de învăţământ să propună cum va funcţiona, ţinând cont de numărul de cazuri noi de Covid-19 în ultimele 14 zile, raportat la mia de locuitori.

Au fost stabilite trei variante. În scenariul cel mai optimist, verde, toţi elevii vor merge la şcoală, în scenariul galben o parte vor fi în clase, în timp ce o parte vor învăţa online, iar în scenariul roşu toţi elevii şi profesorii rămân acasă şi fac ore pe internet.

Un sfert din elevi nu "încap" în şcoli

Virgil BlageÎntr-o conferinţă de presă susţinută vineri, şeful IŞJ Bihor, Virgil Blage (foto), a anunţat că, deşi Ministerul Sănătăţii nu a lansat încă normele sanitare pentru aceste scenarii, aşadar nu se ştie la ce distanţă vor sta elevii unii de alţii, şcolile din Bihor îşi fac prognozele.

IŞJ Bihor a făcut un inventar al tuturor spaţiilor de care dispun cele 748 de grădiniţe şi şcoli din judeţ. "De ce ne-a interesat? Pentru a vedea ce suprafaţă revine fiecărui elev, în afara pandemiei, şi câţi elevi ar putea fi primiţi în spaţiile respective, dacă am respecta cerinţele de distanţare socială. Această informaţie este extrem de importantă, pentru că în funcţie de numărul de elevi pe care îi putem primi în sălile de clasă, în condiţii de siguranţă sanitară maximă, putem să ne plasăm într-un scenariu sau altul", a declarat Blage.

Inspectorul şcolar general a spus că, chiar dacă se doreşte ca toţi preşcolarii şi elevii să revină în clase, dacă vor trebui să stea la distanţă, doar 75% dintre ei vor putea face asta. Pentru un sfert din elevii bihoreni, şcolile nu dispun de spaţii suficiente în care să-i împartă, astfel încât să nu stea aglomeraţi.

Deficit de săli

În total, unităţile de învăţământ din Bihor au 5.022 de săli de clasă, iar din toamnă vor exista în judeţ 4.345 de formaţiuni de studiu, adică grupe de grădiniţă sau clase de elevi. Dacă elevii trebuie ţinuţi la distanţă de doi metri unii de alţii, numărul formaţiunilor creşte cu 1.127.

Chiar dacă elevii ar merge în două schimburi la şcoală, Bihorul ar mai avea nevoie de 43 de săli de clase, chiar şi în condiţiile în care alte 68 de formaţiuni ar putea învăţa în spaţii din afara unităţilor de învăţământ, puse la dispoziţie de autorităţile locale.

Unităţile de învăţământ cu deficit de săli sunt, de regulă, în oraşe, unde şi numărul elevilor este mai mare. De pildă, la Şcoala Gimnazială nr. 11 Oradea mai este nevoie de 9 săli, la Şcoala Dimitrie Cantemir şi la Liceul Teologic Baptist Emanuel de încă trei, iar la Liceul German Friedrich Schiller de încă două săli.

Nici grădiniţele nu stau prea bine. De exemplu, grădiniţele 28 şi 54 din Oradea ar mai avea nevoie fiecare de câte trei săli în care să distribuie preşcolarii.

Deficit de săli este şi la Liceul Tehnologic Dobreşti, care ar mai avea nevoie de spaţii pentru 12 formaţiuni, ori la Şcoala din Tămăşeu, unde patru clase de elevi nu încap.

13.000 de elevi bihoreni, fără tablete

Soluţia pentru aceste unităţi de învăţământ va fi o formă hibridă de predare, din clasă şi online. "E de dorit ca preşcolarii şi elevii din ciclul primar să vină în şcoală, în mod prioritar spaţiile de învăţământ sunt alocate pentru aceştia. Mai departe, prioritari sunt elevii de clasa a V-a şi a VIII-a, a IX-a şi a XII-a. La clasa a V-a şi a IX-a, pentru că se formează colectivele de elevi şi lanţurile de relaţionare şi comunicare între elevi, părinţi, şcoală, diriginte", a explicat Virgil Blage.

Dacă situaţia o va impune, din 1.234 de clase din Bihor lecţiile vor putea fi transmise online în timp real, acesta fiind numărul de săli care dispun de aparatura necesară. În schimb, potrivit lui Blage, 12.856 de elevi bihoreni au nevoie de tablete, pentru a putea învăţa de la distanţă. Estimarea este aproape dublă decât cea făcută de IŞJ Bihor în aprilie (când instituţia era condusă de profesorul Alin Novac Iuhas), deoarece acum telefoanele mobile nu mai sunt considerate dispozitive utile pentru lecţii online. "Nu poţi face şcoală pe telefon", a explicat Blage.

IŞJ a mai numărat şi calculatoarele funcţionale din şcolile bihorene, care au în total 5.037 de dispozitive. Acestea ar putea fi folosite de profesori, pentru predarea online, dacă nu au laptopuri personale pe care să le folosească. 159 de unităţi de învăţământ din Bihor nu au însă niciun calculator, aşa că dascălii de acolo sunt pe cont propriu.

E nevoie şi de profesori

Dacă clasele de elevi vor fi împărţite în două sau chiar trei grupe, este evident că va creşte şi numărul de profesori de care este nevoie ca să le predea.

Calculele făcute de IŞJ Bihor arată că, pentru învăţământul preşcolar, în judeţ ar mai fi nevoie de 110 educatoare, în învăţământul primar de încă 129,5 posturi (atât pentru învăţătoare, cât şi pentru profesori care le predau diferite materii elevilor din clasele 0-4), la nivel gimnazial de încă 99,5 posturi, iar pentru licee de 73 de posturi. În plus, şcolile ar mai avea nevoie şi de personal nedidactic, în total 254,5 posturi.

Horea AbrudanPrezent în aceeaşi conferinţă de presă, inspectorul şcolar general adjunct Horea Abrudan a menţionat că, în opinia sa, aceste posturi ar putea fi ocupate numai de cadre didactice plătite la oră. "Cea mai simplă modalitate este de remunerare în regim de plata cu ora. O angajare pe perioadă determinată se face până la sfârşitul anului şcolar, aşadar un astfel de contract de muncă nu ne dă posibilitatea să îl încetăm mai repede", a explicat Abrudan.

IŞJ Bihor a transmis toate aceste date către Ministerul Educaţiei şi aşteaptă noi dispoziţii. Este evident, însă, că orice scenariu ar pregăti Inspectoratul Şcolar, debutul şcolii depinde de evoluţia îmbolnăvirilor cu Covid-19. Iar în Bihor, în prezent, situaţia nu este prea optimistă...