La mijlocul săptămânii trecute am încheiat un mandat de exact 7 luni în calitate de secretar de stat la Ministerul Justiţiei (9 februarie - 8 septembrie 2021). La final de drum, este interesant de făcut o mică retrospectivă a celor întâmplate în acest interval de timp şi o sinteză a proiectelor pornite şi aflate în derulare.

Menţionez că, la fel ca în cazul oricărei etape noi, e necesară o perioadă de adaptare, în care efectiv să înţelegi care este rolul tău acolo, ce ai putea să faci şi mai ales, ce trebuie să faci. După ce te dumireşti, încerci să demarezi câte ceva, moment în care te loveşti de celebrul "nu se poate" specific oricărui sistem birocratic a cărui principală caracteristică este inerţia. Abia când efectiv începi să înţelegi sistemul, poţi începe reformarea acestuia. La mine, lunile februarie şi martie au fost cele "de acomodare".

Din fericire, o decizie a Curţii Constituţionale din 7 aprilie 2021 privind obligativitatea motivării hotărârii penale la momentul pronunţării a fost un şoc suficient pentru a pune în mişcare o amplă mişcare de reformare a justiţiei. Atunci, în mai puţin de 3 săptămâni, a trebuit să redactăm texte de transpunere a acestei decizii care au schimbat fundamental sistemul de pronunţare a hotărârilor penale. 

Am continuat în acelaşi sens, iar astăzi, la final de mandat, există atât un proiect de modificare a procedurii civile în curs de finalizare, cât şi o acceptare din partea sistemului judiciar a necesităţii reformării sistemului  de pronunţare a hotărârilor, care va însemna economie de timp pentru judecători şi claritate şi previzibilitate pentru cetăţean. Chiar dacă proiectul va fi încetinit în perioada următoare, am convingerea că nu mai poate fi întors din drum şi este o chestiune de timp până să fie realizat efectiv.

Dintr-o altă perspectivă, poate şi mai importantă, digitalizarea justiţiei ar trebui să rămână prioritară, deoarece, dacă este realizată "cu cap" şi nu în stil "taliban", poate aduce multă linişte şi satisfacţie în sistemul judiciar.

După ce în februarie şi martie am constatat că în România există patru tipuri de dosar electronic realizate pe plan local, de oameni cu adevăraţi implicaţi şi sătui de maxima durere în partea dorsală care a caracterizat Ministerul Justiţiei până în acest an cu privire la digitalizare, am demarat un proiect de unificare a acestor "voievodate" de facto, prin realizarea unui Dosar Electronic Naţional (DEN) a cărui implementare va aduce beneficii însemnate, în egală măsură pentru judecători, cetăţeni şi avocaţi.

La acest moment, principiile DEN sunt aprobate oficial de Ministerul Justiţiei şi presupun o reformare a codurilor în sensul simplificării procedurilor de comunicare a actelor şi adaptării la realităţile zilei de azi. Am convingerea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu care am avut o colaborare extraordinară, va fi factorul decisiv în implementarea proiectului, care nu reprezintă altceva decât normalitatea la care aspirăm cu toţii...