Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban, şi-a angajat, luni, răspunderea asupra proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2020, în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, măsura fiind o premieră în România. Tot luni, Executivul şi-a angajat răspunderea pe OUG 114, modificările anulând, după cum a spus premierul, efectele nocive pentru energie, Pilonul II, bănci şi comunicaţii.

Legat de buget, premierul a explicat că angajarea răspunderii este o procedură care nu s-a mai folosit până acum, însă a susţinut că a dorit să adopte bugetul până la 31 decembrie, iar altfel - dat fiind numărul mare de zile libere şi doar două zile lucrătoare în Parlament - nu s-ar fi putut, adăugând că procedura are "foarte multe specte care o fac cu adevărat să fie democratică".

"Obiectivul nostru a fost acela de a reuşi până la data de 31 decembrie să adoptăm proiectul de buget şi bugetul asigurărilor sociale de stat. (...) Folosim în premieră o modalitate de adoptare a bugetului de stat care nu a mai fost folosită - procedura angajării răspunderii Guvernului. E o procedură legiferată în Constituţie şi spre deosebire de OUG are aspecte care o fac mai democratică. Am surprins cu angajarea răspunderii. (...) Am aprobat foarte multe amendamente formulate de parlamentari. Dacă există formaţiuni care consideră că legea nu trebuie să intre în vigoare, au la dispoziţie instrumentul moţiunii de cenzură", a declarat, conform Agerpres, premierul în plenul Parlamentului, la şedinţa comună de angajare a răspunderii pe buget, adăugând că "România are nevoie să dea un semnal ferm de corectare a dezechilibrelor economice de până acum".

Între altele, prim ministrul a mai susţinut că bugetul este construit pe date reale, precizând că anul se încheie cu o creştere de 4,1% "apropiată de estimările Comisiei Europene, ale FMI". "A trebuit să construim acest buget în condiţiile în care trebuie să aplicăm unele legi aflate în vigoare: legea pensiilor, legea salarizării. Desigur, ne propunem o reducere a cheltuielilor de personal, pentru că realitatea este că dacă nu creştem alocările pentru investiţii, pentru infrastructură nu vom reuşi să construim o creştere economică solidă, nu vom putea sta pe picioare stabile", a mai declarat Orban.

Mai mulţi bani pentru Educaţie şi Sănătate

Premierul a mai adăugat că, faţă de bugetul de anul trecut, "creştem semnificativ alocările pentru Sănătate", la fel şi la Educaţie.

Orban a mai arătat că vor fi alocate două procente din PIB pentru Apărare şi vor fi daţi mai mulţi bani către cheltuielile sociale. "Creşte transferul de la bugetul de stat pentru finanţarea deficitului de pensii", a adăugat Orban.

Şi pentru autorităţile locale au fost prezentate veşti bune. "În ceea ce priveşte autorităţile locale, am gândit o modificare să lăsăm mai mulţi bani la localităţi şi am crescut de la 60 la 63 la sută sumele către localităţi, ca o formă de creştere a economiei. Am preluat 50% din cheltuielile sociale de la bugetele locale la bugetul de stat", a mai spus Orban.

"Este esenţial să dăm acest semnal că ne îndreptăm pentru o perioadă de doi, maxim trei ani de zile la revenirea în parametrii stabiliţi în Tratatul UE, un deficit de 3%, să avem grijă de deficitul structural. Realitatea este că nu poţi să generezi cheltuieli la nesfârşit fără să ai venituri", a evidenţiat prim ministrul.

El a atras atenţia că dacă nu se schimbă filosofia bugetară, dacă nu se prioritizează resursele din impozitele şi taxele plătite de cetăţeni, există riscul ca la un moment dat "să nu ajungă bugetul pentru a plăti salarii, pensii, subvenţii la fondul de pensii şi cheltuieli materiale şi servicii".

"Aveţi încredere în acest buget, el a fost construit cu extrem de mare atenţie, încercând să asigurăm toate cheltuielile necesare, toate resursele financiare pentru a pune în aplicare legile, pentru a asigura resursele financiare în condiţii rezonabile pentru marile proiecte de investiţii şi pentru a creşte gradual calitatea serviciilor publice", a conchis Ludovic Orban.

Vezi mai jos întreaga declarație despre buget!

OUG 114, modificată

În ce priveşte OUG 114, premierul Orban a precizat că modificările anulează, practic, efectele nocive pentru energie, Pilonul II, bănci şi comunicaţii.

"În ce priveşte pilonul II de pensii, abrogăm prevederile care obligau administratorii fondurilor să-şi majorează capitalul social, prevedere care ar fi făcut aproape imposibilă continuarea activităţii acestor administratori, pentru că nu ar fi avut capacitatea să facă această majorare de capital şi ar fi fost obligaţi să iasă din piaţă, iar banii românilor ar fi rămas fără administratori, cu consecinţe negative privind plasarea lor în plasamente cu randamente bun", a spus Ludovic Orban.

Între altele, prim ministrul a explicat că va fi interzis şi cumulul pensie-salariu, însă există câteva câtegorii exceptate de la aceasta regulă, ca de pildă în învăţământul preuniversitar, în special în rural, unde nu există cadre didactice şi predau mulţi pensionari. O altă excepţie este valabilă pentru însoţitorii persoanelor cu handicap, dar şi pentru unele companii precum CFR Marfă, Şcoala Superioară de Aviaţia Civilă şi la Academia Română, unde foarte mulţi angajaţi sunt pensionari.

De asemenea, în ce priveşte sporurile, Guvernul a renunţat la măsura plafonării sporurilor pentru condiţii deosebite la o sumă fixă, ele vor fi plătite în continuare la nivelul din 2019.

Vezi mai jos intervenția premierului legată de OUG 114!