Premierul Ungariei, Péter Magyar, a invocat România și Franța drept exemple ale consecințelor cheltuielilor publice excesive și corupției. Declarațiile au fost făcute în Parlamentul de la Budapesta, unde șeful Guvernului ungar a prezentat proiectul de buget pentru 2027 și a promis o reducere substanțială a deficitului.
„Exemplele Franței sau României arată exact unde se ajunge atunci când un guvern nu poate limita cheltuielile excesive, corupția și furtul ani la rând”, a declarat Magyar, luni, 19 octombrie, potrivit Reuters.
România, Ungaria și deficitul bugetar
Péter Magyar a subliniat că reducerea risipei și combaterea corupției sunt esențiale pentru redresarea finanțelor publice ale Ungariei, potrivit G4Media.
Comparația făcută de Magyar are însă o particularitate: Ungaria estimează pentru acest an un deficit bugetar de aproximativ 7,5% din PIB, moștenit de actualul Guvern de la fostul executiv condus de Viktor Orbán.
În România, deficitul ar urma să fie de 6,2% din PIB în 2026, potrivit prognozei Comisiei Europene din luna mai. Situația finanțelor publice românești rămâne însă dificilă. După un deficit de 9,3% din PIB în 2024 și de 7,9% în 2025, Comisia Europeană anticipează o reducere la 5,8% în 2027, în continuare mult peste limita europeană de 3%.
Ce propune Magyar
Noul Guvern al Ungariei și-a stabilit ca obiectiv reducerea deficitului la 4,9% din PIB în 2027, dar fără să renunțe la promisiunile electorale privind creșterea veniturilor populației.
Proiectul de buget prevede cheltuieli suplimentare de peste 2.000 miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 6,2 miliarde de dolari. Banii ar urma să finanțeze, între altele, majorări de pensii și salarii în sectorul public, dublarea alocațiilor familiale și reduceri de impozite pentru peste două milioane de persoane cu venituri mici.
Pentru a susține aceste măsuri și, în același timp, a reduce deficitul, Magyar mizează pe noi venituri fiscale și economii la buget.
Guvernul ungar intenționează să introducă un impozit pe avere, să majoreze taxele aplicate companiilor energetice și să crească de la 9% la 11% impozitul pe profit pentru firmele cu cifre de afaceri anuale de peste 500 milioane euro.
Premierul estimează că numai combaterea corupției și reducerea cheltuielilor excesive din sectorul public ar putea aduce economii echivalente cu 1,5% din PIB. Alte economii ar urma să rezulte din eliminarea unor cheltuieli temporare și măsuri electorale ale fostului Guvern Orbán.
Ținta finală: adoptarea euro
De reținut că reducerea deficitului este și una dintre condițiile necesare pentru planul Ungariei de a intra în zona euro.
Guvernul Magyar urmărește coborârea deficitului sub 3% din PIB până în 2030, iar analiștii consultați de Reuters consideră posibilă adoptarea monedei europene în 2032 sau 2033.
Anunțarea țintei de deficit pentru 2027 a fost primită favorabil pe piețele financiare, forintul atingând cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni în raport cu euro. Rămâne însă de văzut dacă Guvernul de la Budapesta va reuși să pună în practică măsurile anunțate.