În anul 2000, Maria Tătar, specialistă cu experienţă în turism, a decis să contribuie la atragerea turiştilor în satele bihorene. A fondat filiala judeţeană a Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural, iar de atunci încearcă să convingă turiştii să petreacă timp cât mai mult în Bihor, cazându-se în pensiunile rurale de aici, pe care le promovează la târguri din ţară şi din străinătate.

Motorul turismului bihorean, spune Tătar, sunt staţiunile balneoclimaterice, frecventate deopotrivă de români şi străini. Turiştii ar mai vizita şi alte locuri din judeţ, dar multe le sunt greu accesibile din pricina drumurilor proaste, iar în unele se duc degeaba: proprietarii de pensiuni le oferă doar cazare şi masă. Şi prea puţine amintiri...

Drumurile noastre toate...

- Care sunt atuurile Bihorului în turismul rural?

- Bihorul are avantajul că este unul dintre judeţele cu un cadru natural bogat şi îmbină muntele şi câmpia cu staţiuni balneoclimaterice. Aceste staţiuni dau tonul turismului în Bihor.

- Sunt pregătiţi bihorenii de la sate să primească turişti? Ce le lipseşte, ca gazde?

- Sunt prea reticenţi la activităţile de agrement. Dar turistul nu vine doar să bea şi să mănânce, are nevoie şi să se plimbe pe anumite trasee, să participe la evenimente culturale, la pescuit, să aibă locuri de joacă pentru copii. Dacă pensiunile ar ţine cont de aceste aspecte, numărul de înnoptări ale turiştilor ar creşte considerabil.

- Care sunt cele mai căutate destinaţii bihorene?

- Băile Felix, Băile 1 Mai, Sînmartin şi satele din jur. Au luat avânt şi băile de la Sarcău, o staţiune privată unde se munceşte foarte mult, se pun la punct locuri de agrement, iar unităţile de cazare sunt de foarte bună calitate. În zona montană şi submontană sunt căutate Stâna de Vale, Vârtop, Remeţi şi Coada Lacului, ultima din păcate mai puţin, din cauza drumului.

- Cât de mult afectează lipsa infrastructurii rutiere în Bihor?

- Foarte mult. Turistul, chiar dacă vrea, nu poată să ajungă în unele zone.

Turişti de tot felul

- Ce profil are turistul care vizitează Bihorul?

- Din ce în ce mai divers, greu de încadrat. La început au fost doar turiştii high-class, care veneau din curiozitate, dar ulterior s-au extins la aproape toate nivelurile sociale.

- Unde există potenţial turistic neexploatat în Bihor?

- Avem foarte multe asemenea locuri, iar zona Beiuşului este, poate, exemplul cel mai elocvent. De asemenea, sunt foarte puţini cei care încearcă să exploateze arta populară a Bihorului. Ideal ar fi să se înfiinţeze ateliere pentru învăţarea meşteşugurilor şi să se reabiliteze casele vechi, din chirpici, acoperite cu paie. Sigur, asta presupune investiţii, dar o oportunitate ar putea fi în fondurile europene pentru perioada 2014-2020, când se pune mare accent pe partea de pensiuni agroturistice.

- Românii au apetit pentru acest tip de vacanţe?

- Da. Şi îmbucurător este că se încearcă şi capacitarea românilor de a-şi petrece concediile în ţară, iar aici mă refer la voucherele de vacanţă care sunt în discuţie.

Sezon prea scurt

- Cum arată pensiunile din Bihor? Mai găsim în ele ştergare şi mobilă tradiţională, sau numai modernism?

- În Bihor, ponderea cea mai mare este a unităţilor de 3 margarete, însemnând că fiecare cameră are baie proprie. Într-adevăr, în rândul pensiunilor care au luat avânt în perioada 2004-2010 vom regăsi mai degrabă elemente de modernism, foarte puţine sunt tradiţionale. Cum ziceam, acestea ar putea prinde avânt de acum înainte, ţinând cont de fondurile europene.

- Personal, sunteţi mulţumită de numărul de turişti din Bihor?

- Nu, dar nu neapărat de numărul lor, ci că judeţul are o perioadă scurtă de sezonalitate. Este de altfel o problemă naţională. Chiar şi pe litoral sezonul turistic e scurt. Este nevoie de o strategie naţională de turism pe termen lung.

- ANTREC derulează programul "Vacanţe la ţară", în cadrul căruia pensiunile oferă preţuri reduse. Are succes?

- Da, avem solicitări atât din ţară, cât şi din afara ţării.

- Ce înseamnă turismul ecologic? Se practică acesta în Bihor? 

- Turismul ecologic este un trend mondial, promovează ideea de curăţenie, cu ghilimelele de rigoare, din toate punctele de vedere: de la alimentaţie, materiale utilizate, mobilier, până la prosoape şi lenjerie, care trebuie să fie din materiale naturale. Bineînţeles, turism ecologic înseamnă şi colectarea selectivă a deşeurilor din pensiune. În urmă cu câţiva ani, lucrurile nu stăteau aşa, dar acum 80% din pensiuni încearcă să servească la masă produse din propria gospodărie sau produse bio luate de la cei din imediata apropiere. Astfel de pensiuni care practică turismul ecologic găsim în Roşia şi Remeţi.