Controversatul președinte al Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, a fost demis vineri din această funcție, într-o reuniune comună a celor două camere ale Parlamentului, după ce a pierdut susținerea coaliției de guvernare.
Greblă a plătit, însă, nu pentru scandalul care a dus la anularea alegerilor prezidențiale, ci pentru că și-a majorat singur indemnizația și a semnat pentru închirierea unui nou sediu pentru Biroul Electoral Central.
Sprijinit de SOS
Pentru revocarea lui Toni Greblă de la șefia AEP au votat, vineri, 267 de senatori și deputați, în timp ce 56 parlamentari s-au pronunțat pentru menținerea lui în funcție, iar 67 s-au abținut, după cum a relatat G4media.
Înainte de vot, deputatul SOS România Dumitru Coarnă a anunțat că parlamentarii acestui partid se pronunță împotriva revocării din funcție a lui Toni Greblă.
În ceea ce-l privește, acesta a declarat la tribuna Parlamentului că nu există motive să fie demis, sugerând că nu este normal să fie „judecat” de partide ale căror cheltuieli electorale le verifică AEP. „Probabil că este și în legătură cu autoritățile de control pe care le desfășoară AEP privind cheltuielile din campanie”, a susținut el.
Potrivit mass-media centrală, care citează surse din interiorul coaliției guvernamentale, conducerea AEP va fi preluată de vicepreședintele Zsombor Vajda, reprezentant al UDMR.
Pe motive financiare
Decizia de revocare a preşedintelui AEP a fost luată de coaliţia PSD - PNL - UDMR, solicitarea formală fiind introdusă în Parlament sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor.
Printre motivele propunerii se numără faptul că în martie 2023, la câteva zile după ce fusese numit, Toni Greblă, după cum a constatat Curtea de Conturi, și-a stabilit singur indemnizația în baza salariului minim brut de 3.000 lei, deși indemnizaţiile erau plafonate la 2.080 lei, ceea ce a făcut să încaseze necuvenite suma de 118.830 lei în anii 2023-2024.
Un alt motiv este relocarea Biroului Electoral Central în 2024, printr-un nou contract de sediu, deşi exista unul valabil, decizie generând costuri suplimentare pentru bugetul AEP.
De asemenea, Greblă a fost acuzat că, prin declaraţiile publice şi acţiunile din ultima perioadă, a dat dovadă de o conduită incompatibilă cu funcţia deţinută, aducând atingere imaginii şi prestigiului AEP.
I s-a cerut demisia
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, afirma că șeful AEP „trebuia convins să plece mai devreme”, dar acesta nu a vrut să renunțe la funcție.
De asemenea, USR i-a cerut în repetate rânduri demisia, iar la începutul acestei săptămâni luni a cerut ca Toni Greblă să prezinte Parlamentului raportul asupra organizării şi desfăşurării ultimelor alegeri prezidenţiale, arătând că au trecut 3 luni de la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 şi nici acum nu ar fi cunoscute motivele exacte ale anulării scrutinului şi măsurile luate pentru ca în luna mai acesta să se desfășoare corect şi în siguranță.
Demisia șefului AEP a fost cerută și de mai multe ONG-uri, mai ales că în spațiul public au apărut imagini cu Toni Greblă la o petrecere alături de persoane apropiate de AUR şi care se aflau în anturajul lui Călin Georgescu.
Toni Greblă a deținut șefia AEP din martie 2023, anterior fiind prefect al Capitalei, iar din 2013 până în 2015, când a demisionat în contextul unor acuzații de corupție – pentru care în 2019 a fost achitat – a fost și judecător la CCR.