Într-o rară luare de poziție publică, președintele Curții Constituționale a României, Marian Enache, a explicat motivația anulării alegerilor prezidențiale de la finele anului trecut, arătând că CCR a luat act de probe desecretizate care au demonstrat că alegerile au fost viciate „într-o asemenea măsură încât rezultatele electorale și ordinea candidaților au fost afectate în mod substanțial”, astfel încât „a fost activat codul roșu”.
De asemenea, președintele CCR a spus că nu va fi exista nicio „erată” la decizia privind anularea scrutinului și nu va fi organizat turul II al acestuia.
„Prejudiciul s-a produs”
Într-un interviu acordat publicației de specialitate Juridice.ro, președintele CCR a explicat care sunt atribuțiile acestei instituții și care au fost cauzele ce au determinat decizia de a anula alegerile prezidențiale, arătând că CCR are obligația de a veghea la respectarea procedurii de alegere a președintelui și să intervină „când constată că există un proces electoral viciat”.
Curtea are obligația să intervină „pentru a proteja însăși suveranitatea națională”, a mai spus el.
Marian Enache a arătat că problema anulării procesului electoral este un indicator pentru democrația întregii societăți și a spus că, în cazul acestor alegeri, „prejudiciul s-a produs”.
„Faptul că nu au fost descoperiți cei care au cauzat acest prejudiciu și care, de regulă, acționează cu mijloace sofisticate, uneori greu perceptibile, nu înseamnă că prejudiciul nu există în obiectivitatea lui și, ca atare, trebuie ignorat sau subestimat. Or, Curtea a constatat exact acest lucru, și anume că a existat o prejudiciere a rezultatului alegerilor prin încălcări ale legilor”, a declarat președintele CCR.
Informațiile, declasificate
El a spus că instituția nu trebuie să țină cont de „emoționalitatea” rezultată în urma unei decizii de anulare a alegerilor și că are dreptul inclusiv de a se sesiza din oficiu dacă apreciază că este procesul electoral ar fi neconstituțional.
De asemenea, președintele CCR a evidențiat că deciziile Curții stau la baza informațiilor oficiale pe care alte autorități ale statului le furnizează: „Înscrisurile care cuprind aceste informații/date se bucură de prezumția de legalitate și de veridicitate. Curtea nu are competența constituțională de a le înlătura și nu este obligată să pună în discuția competitorilor electorali aceste informații. (…) Curtea nu poate pune la îndoială constatările factuale ale autorităților publice specializate care au avut incidență în procesul electoral, însă are competența să decidă dacă neregulile astfel constatate au avut gravitatea necesară care să impună anularea procesului electoral”.
Totodată, Marian Enache a respins teza că decizia CCR ar fi fost luată pe baza unor informații secretizate, de vreme ce acestea au fost declasificate și puse la dispoziția publicului larg.
„Suntem pe vremea lui Ivan cel Groaznic?”
În ce privește posibilitatea unei erate pentru reluarea turului II al alegerilor prezidențiale, așa cum pretind suporterii lui Călin Georgescu, Enache a răspuns că acest lucru este „exclus” și răspândirea unei asemenea afirmații este „o intoxicare”. „Exclus! Erata vizează doar îndreptarea unei erori materiale din cuprinsul unei hotărâri și nicidecum schimbarea sau modificarea soluției pronunțate. A susține posibilitatea unei asemenea erate constituie o eroare grosieră și o intoxicare a alegătorilor”, a spus președintele CCR.
Președintele CCR a fost întrebat și despre amenințările lui Călin Georgescu și ale adepților săi, după ce acesta a afirmat că judecătorii Curții vor fi judecați pentru înaltă trădare. „Suntem pe vremurile lui Ivan cel Groaznic? (…) Asemenea manifestări, de «virilitate electorală», profund antidemocratice și periculoase, mâine vor fi îndreptate împotriva oricărui cetățean care va avea curajul să i se opună și să nu devină obligatoriu un adept al său”, a spus Marian Enache.
Democrația trebuie „fortificată”
În legătură cu comentariile vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, cum că democrația din România este foarte slabă dacă a putut fi periclitată cu mijloace care au costat „doar câteva sute de mii de euro”, președintele CCR a spus că a perceput acest mesaj ca fiind unul valabil pentru întreaga societate europeană, „în care se constată că democrația și statul de drept trebuie fortificate pentru apărarea cetățenilor”.
Enache a adăugat că J.D. Vance a subliniat ideea de fragilitate în privința democrației, „idee pe care Curtea Constituțională tocmai a constatat-o în hotărârile sale”.
Libertatea are reguli
Pe de altă parte, întrebat dacă CCR a sancționat vreunul dintre candidații la Președinția României „pentru exercitarea libertății de exprimare”, Marian Enache a spus că „nici vorbă”, dar libertatea de exprimare nu înseamnă și promovarea extremismului.
„Constituția României și jurisprudența CCR garantează libertatea de exprimare în mod deplin, dar nu în termeni absoluți. Libertatea de exprimare se autolimitează de drept în condițiile în care se promovează idei xenofobe sau de inspirație antisemită, legionară, nazistă, totalitaristă ori de ură națională, incitare la discriminare, violență publică și defăimare a unor valori ale sistemului democratic și ale ordinii constituționale. Orice libertate se afirmă prin limitele ei, și nu prin absolutizarea ei, întrucât ea se exercită în societate, unde libertățile coexistă și trebuie protejate de abuzul de drept al celor care tind să exercite libertatea lor în detrimentul și atingerea libertății celorlalți”, a spus președintele CCR.
CCR protejează cetățenii
De asemenea, acesta a arătat că CCR nu ia în considerare factori emoționali și prin deciziile sale protejează cetățenii României. „Curtea nu judecă emoționalitatea dreptului de vot, ci are obligația să verifice corectitudinea procesului electoral sub aspectul modalităților concrete prin care s-a exercitat votul. Hotărârea pronunțată de Curte nu sancționează și nu anulează dreptul de vot al cetățenilor, așa cum artificial și tendențios se induce prin anumite mesaje în mediul public electoral, ci îl protejează de orice ingerință în scopul exprimării lui în deplină libertate și al realizării finalității sale constituționale”, a spus Enache.
El a subliniat, ca atare, că CCR „nu a sancționat un competitor sau mai mulți competitori, cum nu i-a sancționat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul”, ci „a realizat o măsură de justiție constituțională preventivă”, sancționând „în limitele obligației sale constituționale procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională și care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral. Mai simplu spus, prejudiciul în materialitatea sa obiectivă s-a produs”.
„Soluția rațională și constituțională”
Președintele CCR a insistat că „a existat o prejudiciere a rezultatului alegerilor prin încălcări ale legilor”, constatate de instituții specializate. „Într-un stat de drept, pornim în judecata noastră de la premisa de legalitate și veridicitate a actelor și a documentelor întocmite de instituțiile statului. Astfel, în cadrul unui contencios electoral abstract, aceste documente declasificate, repet declasificate, au format convingerea unanim împărtășită în rândul judecătorilor constituționali că procesul electoral a fost viciat într-o asemenea măsură încât rezultatele electorale și ordinea candidaților au fost afectate în mod substanțial. Votul fiecăruia dintre judecători a respectat condiția independenței lor, iar anularea procesului electoral a fost pronunțată în unanimitate”, a spus Marian Enache.
El a concluzionat că „soluția rațională și constituțională nu putea fi decât una singură: anularea procesului electoral (...) pentru a sancționa procesul electoral viciat, pe de o parte, și, pe de altă parte, pentru a le oferi șansa tuturor cetățenilor să se prezinte la un nou proces electoral corect, care să respecte condițiile constituționale și legale”.