Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul lui Dominic Fritz, primar al Timișoarei și președinte al USR, confirmând o decizie a Curții de Apel Timișoara de menținere a unui raport al Agenției Naționale de Integritate care în 2024 l-a găsit în conflict de interese administrativ.
Politicianul își păstrează mandatul câștigat în urmă cu doi ani, cu o sancțiune la salariu, dar nu va mai putea candida la următoarele alegeri pentru Primăria Timișoarei.
„A procurat beneficii”
„Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a respins recursul formulat de domnul Fritz Dominic Samuel împotriva sentinței civile nr. 63/2026 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția Contencios administrativ și Fiscal, validând astfel Raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat starea de conflict de interese în care acesta s-a aflat”, a anunțat joi seară, printr-un comunicat, cea mai înaltă instanță.
„În esență, s-a reținut că acesta a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara”, a mai transmis ÎCCJ.
PUZ pentru un creditor
În 2024, ANI a decis că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese după ce, în anul 2020, la începutul primului său mandat de primar, a aprobat un referat pentru modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), ce implica o firmă la care era asociat un arhitect de la care primarul Timișoarei contractase anterior un împrumut pentru finanțarea campaniei sale electorale din acel an.
În motivarea ÎCCJ se arată că „nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție”, ci „este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrative”.
Instanța a subliniat, potrivit comunicatului, că potrivit legii un ales local are „obligația de abținere” în situații în care „se află într-o situație de conflict de interese”, această obligație existând „tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și pentru a împiedica transformarea autorității publice într-un instrument de favorizare a unor interese private”.
„Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică”, a subliniat ÎCCJ.
Nu va mai putea candida
Conform Legii 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, „fapta aleşilor locali de a încălca legislaţia în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni”, iar persoana „faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică (…), cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani (…) Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.”
Prin urmare, decizia ÎCCJ nu duce, în cazul lui Dominic Fritz, la pierderea mandatului de primar, dar acesta nu va mai putea candida peste doi ani pentru un nou mandat de primar al Timișoarei.
De menționat că încă din prima parte a zilei, două site-uri apropiate PSD – luju.ro și gândul.ro – au publicat știri despre decizia ÎCCJ, înainte ca ea să fie disponibilă pe portalul instanței, după care le-au șters în scurt timp.
De asemenea, trebuie adăugat că, tot joi, în plină criză politică, au mai fost înregistrate două evenimente în justiție, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, principalul aliat al lui Ilie Bolojan, fiind pus sub control judiciar de către DNA, sub acuzația că ar fi luat mită, iar Tribunalul Ilfov a decis, în mai puțin de două ore, să admită cererea a 16 reprezentanți ai taberei anti-Bolojan din PNL de a suspenda deciziile conducerii partidului privind neînvestirea guvernului Veștea cu voturile parlamentarilor liberali.
Merge la CEDO
Într-o postare pe Facebook după publicarea deciziei ÎCCJ, Dominic Fritz a subliniat că „este o sancțiune administrativă, nu o condamnare penală”, sugerând că ar fi motivată politic și anunțând că o va contesta la CEDO, iar în paralel va cere conducerii USR un vot de încredere.
Fritz a afirmat că PUZ-ul pe care l-ar fi aprobat a fost „elaborat în întregime înainte să ajung eu primar, votat de Consiliul Local pe baza documentației semnate de vechiul primar”, iar lui i s-a imputat că „am pus, în a doua zi în scaunul de primar, o semnătură pe dublura referatului semnat de predecesorul meu”, ceea ce a fost o simplă formalitate.
El a condamnat că, în același timp, „ANI nu vede apartamentele, ceasurile, mașinile și averile celor care au prădat acest stat”, ci „îi caută pe cei, să zicem, neascultători”, iar „sentința nedreaptă nu a venit din senin”, ci „după ce eu personal și întregul partid USR am ajuns pe lista „dușmanilor Justiției" întocmită chiar de CSM”.
„Să fie foarte clar: nu abandonez lupta. Voi duce până la capăt mandatul de primar pe care timișorenii mi l-au încredințat, a doua oară, în 2024. Voi contesta această decizie la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru a-mi apăra numele și drepturile”, a transmis Fritz, adăugând că, în condițiile în care „un președinte de partid trebuie să aibă mereu legitimitate, voi cere un vot de încredere în Biroul Național, Comitetul Politic și în Congresul Partidului”, vrând să fie „sigur că mergem înainte împreună cu fruntea sus”
„Vă rog să țineți minte un singur lucru. Nu suntem atacați pentru greșelile noastre, ci pentru ceea ce reprezentăm”, a încheiat liderul USR.