De unde bani?
După succinte prezentări ale planurilor manageriale, candidaţii au trebuit să răspundă întrebărilor universitarilor, prima fiind ridicată de Ioan Ţară, profesor la Ştiinţe Economice şi în acelaşi timp şef la Curtea de Conturi, care a vrut să afle ce vor face candidaţii pentru a asigura un echilibru financiar în Universitate.
Horga a răspuns că mizează pe trei surse de finanţare, parteneriate cu autorităţile locale şi judeţene, cu mediul privat şi realizarea de proiecte pe bani europeni, Ilieş pe cercetare, iar Chiriac pe serviciile pe care Universitatea le poate oferi. Felea a răspuns că soluţia ideală e clasificarea Universităţii într-o poziţie naţională mai bună, ceea ce i-ar aduce automat şi mai mulţi bani de la bugetul de stat, în timp ce Bungău a spus că ar avea mai mare atenţie cu achiziţiile, iar Ionescu şi-ar forma o echipă de specialişti pentru asta, dar nu ar disponibiliza personal şi nici nu ar desfiinţa facultăţi pentru a face economii.
Cea de-a doua întrebare a fost catalogată de candidaţi ca fiind una capcană, lectorul Mihai Maci de la Filosofie dorind să afle care sunt promisiunile pe care cei şase candidaţi cred că le pot îndeplini, făcându-i astfel să spună dacă "vând" electorilor doar iluzii ori ba. Fiecare pretendent la funcţia de rector a răspuns, în cuvinte diferite, că are încredere în îndeplinirea planul managerial propus.
Aplauze, doar pentru unul
Amuzament a născut întrebarea lui Ioan Chelemen, de la Ştiinţe Socio-Umane, care l-a întrebat, aproape retoric, pe Ionescu câţi ani vrea să fie rector, dat fiind că şi-a propus să pună Universitatea în clasamentul primelor 500 de universităţi din lume. Liderul sindical i-a răspuns că soluţia este aderarea la un consorţiu internaţional.
Zâmbete a stârnit şi întrebarea Ancăi Dodescu, fost decan de la Ştiinţe Economice, care l-a chestionat pe Bungău de ce a acceptat să fie ordonator de credite al Universităţii. Bungău a motivat că vede această funcţie ca un prim pas făcut spre rectorat.
Dezbaterea s-a încheiat cu ropote de aplauze, însă nu pentru candidaţi, ci pentru acelaşi Mihai Maci, care a spus că vorbeşte în numele majorităţii universitarilor. "Dorim un rector care din când în când să bată la uşa noastră şi să ne întrebe cum suntem, care să ne cheme în biroul său pentru a ne întreba ce probleme avem şi pe care să-l găsim şi în librării, la Filarmonică sau la Teatru", a spus Maci.
Studenţii "la butoane"
La câteva minute după încheierea acestei dezbateri, cei şase candidaţi au început o alta, cu studenţii. Au participat doar 21 de studenţi, deşi 73 au drept de vot. După ce candidaţii le-au promis, pe rând, că vor asigura respectarea drepturilor studenţilor şi să vor face tot ce pot pentru a înfiinţa mai multe burse ori pentru a le oferi tinerilor o casă de cultură, studenţii au avut posibilitatea să le pună întrebări pretendenţilor la rectorat.
O întrebare percutantă a fost adresată tuturor candidaţilor de fostul preşedinte al studenţilor, Răducu Şerbănescu, care a dorit să afle pe cine vor cei şase să pună prorector responsabil cu studenţii, fiind pentru prima oară când candidaţilor li s-a cerut să-şi deconspire echipa.
Niciun candidat n-a dat însă un răspuns clar. Horga a surprins spunând că, deşi legea îi dă voie să numească prorectorii, el are de gând să organizeze un concurs, în cadrul căruia facultăţile să facă propuneri de prorectori, idee la care ulterior a subscris şi Ionescu. La precedentele alegeri, când a candidat împreună cu Cornel Antal, Ionescu şi-a anunţat şi echipa, însă acum, spune el, nu mai vrea să pună pe nimeni în faţă, pentru că cei pe care i-a propus data trecută au fost "împroşcaţi cu noroi".
Chiriac a spus, la rândul său, că va face o selecţie nediscriminatorie a prorectorilor, Felea că va alege persoane care să fie în totalitate de-acord cu ideile lui, iar Bungău că are echipa formată, dar că nu vrea să dea niciun nume încă, asigurând totuşi că se va consulta cu studenţii pentru prorectorul care se va ocupa de problemele lor.