2.000 de porţii de fasole cu ciolan, de 1 Decembrie

Cine şi ce a determinat pe reprezentanţii românilor ardeleni, să înainteze: a) două petiţii ”Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae” (Petiția Valahilor din Transilvania), împaratului Leopold al II-lea (1791, 1792); b) Memorandumul românilor din Transilvania şi Ungaria din 1992, respectiv pe cele din perioada anterioară (1866-1882), împăratului, dar şi unor factori politici şi opiniei publice din Europa? c) Să participe/organizeze Congresul naţionalităţilor asuprite din Ungaria imperială, din august 1896?

I. Cine vorbeşte despre Constituţia României din 1923, de ce nu vorbeşte despre crimele comise împotriva românilor, de către trupele lui Béla Kun şi de către unii grófi din Ardeal. 1. Constituţia României din 1923, a ţinut seama de trista realitate (1919-1922). Un ”specialist” iredentist, de ce nu le vede? II. Pe vremea Preşedintelui Ceauşescu, toţi maghiarii din România, aveau de lucru. Tu ce servici ai avut atunci, ”corectule”? III. Pe vremea lui Iliescu, căruia ar trebui să îi pupaţi nu numai picioarele, mult mai mulţi maghiari corecţi şi oneşti, aveau de lucru, decât astăzi! IV. Ai afirmat: ”...Declaraţia de la Alba Iulia stipula „votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe în vîrstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament ...“. ” 1. Cum explici faptul că votul a câtorva părinţi şi elevi (aleşi pe ce criterii?), poate scinda, etnic, o şcoală de elită a Salontei? Reprezintă, proporţional, voinţa populaţiei din Salonta? 2. Toţi elevii chestionaţi aveau 21 ani împliniţi? V. În loc de concluzii: 1. Are dreptate ”Anonymus”. Lipsa unor răspunsuri pertinente, la întrebări/afirmaţii pertinente, confirmă acest lucru; 2. Pentru bolnavii de iredentism: Lipsă lecitină? Lipsă competenţă? Cred că şi studenţii/elevii/cititorii/ascultătorii voştri, încep să râdă de voi! Iredentistul, nu-i prost destul, dacă nu este şi fudul! 3. ”Românilor” de la guvernare/Prefectură/Primărie/instituţii abilitate: Somn uşor! Păcat de românii (neportocalii) din România! 4. Recomandare pentru cei ca ”s.f.”: de 1 Decembrie - Ziua naţională a României, beţi o pălincă (autentică) de Bihor + fasole cu ciolan (neînverzit)! Servus!

Odată cu trecerea de la naţional-comunismul ceauşist la postcomunismul iliescian, schimbarea zilei naţionale din 23 august în 1 decembrie a marcat îmbrăţişarea unei concepţii etnice a statului român, confirmată şi de constituţiile postdecembriste. Legea fundamentală a statului român stipulează că „suveranitatea naţională aparţine poporului român“ (art. 2.1.), în timp ce fundamentul statului îl reprezintă „unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi“ (art. 4.1.). În schimb, „măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale – acestea nefăcînd parte din poporul român, lor nu le aparţine suveranitatea naţională şn.m.ţ – trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români“1. Dacă Ceauşescu visa o naţiune socialistă, unitară şi uniformă deopotrivă, Constituţia României pare că (re)instituie visul în care statul român aparţine naţiunii române (naţiunea etnică, iar nu cea civică), minorităţile (conlocuitoare, naţionale sau cum vreţi să le numiţi) trebuind să se conformeze unei stări de fapt în care memoria lor istorică are mai puţină însemnătate decît memoria majorităţii. Sau, cu alte cuvinte, democraţia înţeleasă exclusiv ca mijloc de afirmare a voinţei majorităţii. Memoria românească a zilei de 1 decembrie poate fi şi ea inclusă în aceeaşi paradigmă. Să continuăm. Articolul III stipulează nişte „principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român“ – le citez pe cele care au constituit, în interbelic, obiectul controverselor existente între reprezentanţii minorităţilor naţionale şi conducătorii statului român: „1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, va administra şi va judeca în limba sa proprie prin indivizii din sînul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în Corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. 2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.“. În aceeaşi ordine de idei, putem cita şi din discursul lui Iuliu Maniu, rostit la Adunarea Naţională de la Alba Iulia: „Noi voim pe acest pămînt al României Mari să întronăm libertatea naţională pentru toţi. Voim ca fiecare naţiune să se poată cultiva în limba ei, să se roage lui Dumnezeu în credinţa ei şi să ceară dreptate în limba ei“3. Privită din această perspectivă, data de 1 decembrie nu ar fi trebuit să însemne începutul agoniei pentru minoritatea maghiară. Cu toate acestea, realitatea politicii interbelice a făcut uitate atît prevederile Rezoluţiei de la 1 decembrie 1918, cît şi pe cele ale Tratatului privind minorităţile, semnat la Paris, la 9 decembrie 19194. Constituţia din 1923 nu va integra stipulaţiile prezente în vreunul dintre cele două documente, marcînd astfel dezamăgirea minorităţilor naţionale (intervenţiile reprezentanţilor saşilor transilvăneni pe lîngă autorităţile de la Bucureşti vor face în mod constant trimitere la textul Declaraţiei de la Alba Iulia, la programul Partidului Maghiar, adoptat la Cluj în 1922, la fel), ba în unele cazuri va diminua din libertăţile afirmate entuziast în 1918. De pildă, dacă Declaraţia de la Alba Iulia stipula „votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe în vîrstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament“ (exprimarea defectuoasă nu ne împiedică să ne dăm seama de ceea ce vrea în fond textul să spună), Constituţia României va conţine următoarea prevedere (art. 6): „Legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condiţiunile sub cari femeile pot avea exerciţiul drepturilor politice“5. Sufragiul universal va deveni o realitate, în mod paradoxal, după al doilea Război Mondial, fiind introdus de puterea comunistă. Iar dacă la Alba Iulia fusese proclamată egala „îndreptăţire“ a tuturor confesiunilor din stat, Constituţia de la 1923 va stabili că există confesiuni mai egale decît altele: „Biserica ortodoxă română, fiind religia marei majorităţi a Românilor, este biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întîietate faţă de celelalte culte“. În rest, nici o prevedere privind folosirea limbii minorităţilor în educaţie, administraţie sau justiţie, aşa cum stipulase Rezoluţia de la Alba Iulia. Ceea ce trebuie subliniat însă este că memoria lui 1 decembrie este o memorie scindată pe baze etnice. Alegerea acestei zile ca zi naţională simbolizează întîietatea unei comunităţi etnice în faţa celeilalte, adică o viziune a României ca stat-naţiune, cu cetăţeni de rangul întîi şi cu cetăţeni de rang secund.

1. ”Nu cu Irlanda de Nord ci cu un * mare de balcan confund tara asta, unde cu fasole se cumpăra voturile.” - Din Constituţia României: Art. 54(1) ”Fidelitatea față de ţară este sacră.” Dacă ai şi o funcţie publică: citeşte şi art. 54(2). 2. Oare ce părere are Președintele PNL (istoric, de profesie), despre afirmaţiile lui Mădălin Guruianu? - Din Constituţia României: Art. 12(2) - ”Ziua naţională a României este 1 Decembrie.” 3. Oare de ce Regele Ferdinand al României, i-a alungat, în 1919, pe ucenicii lui Lenin, din Ungaria? 4. Pentru cei ca (pseudo)"sinn fein": a) Go home, via Clinica de psihiatrie! b) Bibliografie recomandata: Ordinul Min. Sănătății nr. 1283 din 2010, cu anexele sale (M.O. P. I-a., nr. 777 şi 777bis). P.S. Te-ai făcut destul de râs! Végé.

Nu cu Irlanda de Nord ci cu un * mare de balcan confund tara asta, unde cu fasole se cumpara voturile. “1 Decembrie este o valoare a românilor, extrem de importantă, ea trebuie să rămână o zi a naţiunii române, dar nu este, nici pe departe, o zi naţională a României în actuala ei configuraţie”, a continuat Mădălin Guruianu. În opinia acestuia, din perspectiva maghiarilor, a minorităţilor din interiorul României, 1 decembrie este nefericit aleasă pentru maghiari nefiind un motiv de sărbătoare, neavând totodată nici o valoare comună în numele căreia să se adune toţi cetăţenii ţării, indiferent de etnie. 1 Decembrie – Ziua Naţională a României sau Ziua Naţiunii Române?

For (pseudo)"sinn fein" și cei ca el: Go home, via Clinica de psihiatrie! Cine nu gândește/scrie bine românește, de ce comentează despre 1 Decembrie - Ziua națională a României? Cine confunda Irlanda (de Nord), cu Romania, sta prost și cu Geografia și Istoria Europei. Bye-bye!

Cei ca mine nau gura mare si fara cap. Eu in 89 am fost in Timisoara desteptule. Iar tu ?

Go home ? Mai bine nu pisa in vant !

Bogracs sau fasole tota e una , praf in ochi cum si asa zisa democratie falsa. Mie 22 decembrie este o zi care trebuia sa fie ZIUA NATIONALA A ROMANIEI ,dar este lasat in umbra de asa zisi mari romani cripto securist national comunisti din Bucuresti.

Daca nu iți place în Romania: Go home, via Clinica de psihiatrie! Cei ca tine, sărbătoresc ziua de 4 august 1919, când Armata Romana a eliberat Budapesta de bolșevici? Daca era vorba de bogras, comentai ceva? Bye-bye!

pacat ca nu se organizeaza si un stand cu vanzare! se stie, cea mai buna fasole e cea facuta la cazan. asa, insa, nu pot sa ma duc sa iau o portie de la gura altuia care chiar are nevoie de ea, doar pentru ca mie imi e pofta.

Voua va ajunge un borcan de fasole in loc de democratie si drepturi sociale si salarii decendte ,o natiune prostita ca se poate. Nu 22 dec 89 este sarbatorita ci 1 decembrue ,asta arata iarasi nivelul mostru de cultura si democartie , ati mostenita gandirea nationalcomunista cu rebuturile lui din viata politica. Romania e in prapastia Balcanului si departe de Europa!

Viceprimăriţa Biro va participa sa si arate si ea rolul de adevarat ROMAN:))

imi place cum ati formulat \"Vor urma alocuţiunea prefectului de Bihor Gavrilă Ghilea şi cea a unui istoric, care va vorbi despre importanţa zilei de 1 Decembrie.\" saracul istoric, nu a meritat sa va interesati cum il cheama, nu? pai cred ca suna mai bine: \"se vor baga in seama primaru\', apoi unu de la armata, un istoric si un popa iar pe langa astria inca vre-o 3 figuranti\"

A sosit ziua dreptatii Ziua sfant-a libertatii Tot romanul veseleste Romania-ntinereste. Noi suntem romani, noi suntem romani Noi suntem pe veci aici stapani. Ardelean, copil de munte Ia ridica-ti a ta frunte Si in suflet de mandrie Ca esti fiu de Romanie. Noi suntem romani, noi suntem romani Noi suntem pe veci aici stapani. Moldoveanul si munteanul Sunt frati buni cu ardeleanul. Versuri Nicolae Furdui Iancu - Noi suntem romani de pe Trei romani plini de putere Ca romanu-n veci nu piere. Noi suntem romani, noi suntem romani Noi suntem pe veci aici stapani. Hai, romani, lumea ne vede, Romania-n noi se-ncrede. Ca de-acum romanu-n lume Va fi vrednic de-al sau nume. Noi suntem romani, noi suntem romani Noi suntem pe veci aici stapani. Noi suntem romani, noi suntem romani, Noi suntem urmasi de-ai lui Traïan.