Săptămâna trecută, Oradea a găzduit în premieră adunarea generală a Reţelei Art Nouveau, o comunitate cu 22 de oraşe, din 16 ţări, care au moştenit reale bijuterii arhitecturale. Printre specialiştii care au admirat oraşul s-a numărat şi preşedintele reţelei, Théo Huguenin-Elie, filolog, filosof şi, totodată, din 2013, primar în oraşul elveţian La Chaux-de-Fonds.

Surprins de multitudinea şi spectaculozitatea clădirilor Art Nouveau din Oradea, Théo Huguenin-Elie a mărturisit că a văzut în oraş şi exemple de lucrări prost executate. Greşeli de pe urma cărora orădenii ar trebui să înveţe...

Reţea încă de la origine

- De ce a fost necesară o Reţea Art Nouveau? Care este rolul ei?

- Reţeaua Art Nouveau a fost înfiinţată în urmă cu 20 de ani, iar azi are membri de la Oradea la Alesund (Norvegia), de la Aveiro (Portugalia) la Riga (Letonia), dar şi din afara Europei - Havana. Reţeaua îndeplineşte mai multe necesităţi. Cea dintâi este şansa instituţională a oraşelor de a participa la proiecte de anvergură, cu posibilitatea de a absorbi fonduri europene. A doua este o necesitate de coerenţă şi conexiune. Curentul Art Nouveau a debutat la începutul secolului XX, în plină revoluţie industrială, ca un limbaj standardizat care s-a personalizat. Filonul particular a fost dat de specificul local: în Catalonia a declanşat modernismul, în Germania judgenstilul, în Austria seccesionul, iar în oraşul meu, La Chaux-de-Fonds, stilul sapin. Dar toate aceste particularităţi au fost în rezonanţă, fiecare maestru Art Nouveau a ştiut foarte bine ce a produs alt maestru. Aşadar, ideea unei reţele a existat de la origini.

- Oradea e singurul membru din România. Cu ce ne ajută această calitate?

- Beneficiile sunt de recunoaştere a patrimoniului de excepţie, de vizibilitate şi de schimburi de bune practici.

- Reuşeşte reţeaua să fie şi un promotor turistic?

- Nu şi-a propus asta, dar reuşeşte în mod indirect, oferind soluţii pentru conservarea şi valorizarea patrimoniului.

Oradea, model unicat 

- Ce ştiaţi despre Oradea până acum şi ce impresie v-a făcut, după ce l-aţi văzut?

- În toamnă, am fost la Szeged şi mi-am imaginat că Oradea seamănă. Marea surpriză a fost diversitatea Art Nouveau din Oradea, nu am mai întâlnit-o nicăieri. Regăsim toate particularităţile curentului, un mozaic unic şi magnific.

- Aţi identificat şi o clădire preferată?

- M-a impresionat casa Markovits Mathezer (foto), cu diversitatea materialelor şi combinaţia cu stilul nordic. Un amestec coerent excepţional! M-am bucurat să aflu că va fi reabilitată.

- Primăria Oradea obligă proprietarii imobilelor Art Nouveau să le reabiliteze, chiar sub sancţiunea executării. Aţi mai regăsit acest exemplu?

- Nu. În general, clădirile Art Nouveau sunt restaurate cu ajutor financiar de la stat, ajutor care este însoţit de o exigenţă uriaşă în calitatea lucrărilor.

Comunismul a sacrificat centrele vechi

- În Elveţia se iau măsuri sancţionatorii faţă de cei care nu îngrijesc patrimoniul arhitectural pe care îl deţin?

-  (zâmbeşte) În Elveţia nu este posibil să se întâmple aşa ceva. Toate imobilele Art Nouveau sunt clasate ca monumente şi s-au restaurat cu subvenţii de la stat.

- Cunoaşteţi exemple ale altor oraşe cu patrimoniu Art Nouveau neglijat decenii întregi, cum s-a întâmplat la noi în comunism, şi care să fi fost reabilitat ulterior?

- În unele oraşe, prin programele de sistematizare, comunismul a sacrificat centrele vechi. În altele, a neglijat restaurarea lor şi a fost, de fapt, o formă de conservare. Oradea face parte din al doilea model şi trebuie să ştie că a fost o şansă.

- Aţi menţionat, într-o conferinţă de presă, că aţi observat în Oradea şi lucrări de restaurare inoportune. La ce v-aţi referit?

- Nu vreau să stigmatizez o clădire, dar într-adevăr am văzut situaţii unde restaurarea s-a făcut prea repede sau s-a întins prea mult. De exemplu, s-au folosit culori care nu au nicio legătură cu originea sau au dispărut pardoseli originale, ceea ce a creat discrepanţe nedorite. Dar se vede că în oraşul dvs. există bunăvoinţă. Am văzut lucrări de calitate în impresionantul Palat Vulturul Negru.

Soluţia elveţiană

- Ca mulţi alţi europeni, şi românii privesc Elveţia cu admiraţie. Dvs. ce soluţii "elveţiene" recomandaţi Oradiei?

- Trebuie să cunoaşteţi valoarea patrimoniului pe care îl aveţi, iar apoi să asiguraţi conservarea. Dar fără grabă şi cu exigenţă în privinţa calităţii. Înţeleg dorinţa administraţiei şi a cetăţenilor de a accelera, dar este nevoie de prudenţă. I-am spus asta şi domnului primar Bolojan şi mi-a spus că este conştient şi vrea să vegheze îndeaproape la calitatea lucrărilor.

- Dacă aţi fi primar în Oradea, ce schimbări aţi face urgent?

- M-aş asigura că există preocupare să păstrăm elementele originale. Nimeni nu vine la Oradea să vadă ceva nou, toată lumea vrea să vadă martorii trecutului.

A consemnat Adriana Totorean