Cu rucsacii în spate, entuziaşti şi sprinteni, europenii ar putea descoperi Oradea şi Bihorul la pas. Asociaţia Europeană pentru Drumeţie, prin clubul românesc afiliat, SKV, vrea să treacă prin Bihor una din cele 12 magistrale europene ale drumeţiei - trasee dedicate turiştilor care preferă excursiile pedestre.
Pe la vecinii maghiari trec deja mai multe asemenea trasee, unul urmând să fie prelungit prin Oradea şi prin zona montană a Bihorului. Căci frumuseţi de văzut sunt destule şi aici...
Asociaţie cu tradiţie
Una din cele mai vechi forme de turism, drumeţia, este la tot mai mare căutare în Occident. Sătui de agitaţia şi poluarea oraşelor, vest-europenii abia aşteaptă să se plimbe în mijlocul naturii şi să inspire aer curat. "Drumeţia este cel mai accesibil, cel mai ieftin, cel mai reconfortant şi cel mai sănătos mod de a petrece timpul liber", spune Marcel Şofariu, directorul SKV - Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turiştilor, cea mai veche asociaţie de drumeţie montană din România şi singura membră în Asociaţia Europeană de Drumeţie (ERA).
Înfiinţată în 1880, SKV a avut printre membri personalităţi de prim rang: biologul Emil Racoviţă, fostul prim-ministru din anii '20 Take Ionescu, compozitorul Gheorghe Dima. "SKV a construit zeci de cabane, a marcat sute de kilometri de trasee montane, a iniţiat primele acţiuni de escaladă, primele ture pe schiuri şi primele acţiuni de salvare montană, fiind un precursor al Salvamontului", explică Şofariu. Tot SKV a pus bazele staţiunilor Poiana Braşov şi Păltiniş. În prezent, asociaţia are sediul central în Sibiu şi filiale doar în Braşov, Cluj, Sighişoara şi Sebeş, dar vrea să refacă tradiţia turismului pedestru în întreaga Românie.
Oradea musai
În octombrie, preşedinta ERA, Lis Nielsen, a făcut o vizită în România şi a discutat cu Şofariu despre magistralele europene de drumeţie, adică traseele anume create şi promovate pe întreg continentul, şi despre cum pot fi acestea continuate în România. În prezent, Europa are 12 astfel de magistrale, din Norvegia până în Spania şi din Marea Britanie până în Grecia, dar niciuna nu trece pe la noi. Conducerile celor două asociaţii vor să schimbe acest lucru, mai cu seamă că munţii româneşti sunt lăudaţi peste tot pentru peisajele unice. Ca urmare, au stabilit că România va fi străbătută de două magistrale: E3, care acum se termină în Ucraina, şi E8, cu capăt de linie în Ungaria. E3 va intra în ţară pe la Sighetu Marmaţiei, iar E8 prin Oradea.
Din Maramureş, magistrala E3 va urma lanţul Carpaţilor până la Turnu Severin, iar apoi va trece în Serbia. E8 nu are deocamdată stabilit un traseu exact, proiectul fiind în fază incipientă. "Definită este doar intrarea, pe la Oradea, dar apoi totul este deschis ca parcurs", spune Şofariu. Drumul va merge către Apuseni, iar apoi va coborî spre ceilalţi munţi din Carpaţii Occidentali. Rămâne de văzut pe unde anume şi dacă se va uni sau nu cu E3 ori va ieşi din ţară paralel cu aceasta.
Aceleaşi poteci
Stabilirea magistralei europene prin Bihor înseamnă că SKV va marca un traseu format exclusiv din cărări ori poteci pe unde turiştii să poată merge pe jos. Bineînţeles, acest lucru se pretează cel mai bine pentru zona montană. "Nu vor fi construite poteci noi, ci vor fi alese cele mai potrivite dintre cele existente, care vor fi conectate şi aduse la un standard mai bun", explică şeful SKV. Concret, asta înseamnă că traseele montane deja existente în Bihor vor fi îmbunătăţite, cel mai probabil cu bani europeni. Până să ajungă acolo, turiştii vor trece şi prin Oradea, pe un traseu turistic pietonal care va cuprinde cele mai importante zone.
Chiar dacă noul proiect nu va fi prea vizibil pentru localnici, în mod cert va asigura promovarea Oradiei în faţa europenilor, care vor avea un motiv în plus să ne caute oraşul pe hartă. Ba chiar să îl şi viziteze, la pas...