Într-o conferinţă de presă susţinută marţi, prim-vicepreşedintele PRM Bihor, Vasile Gârba, fost consilier judeţean, a criticat "apatia consilierilor judeţeni şi a actualului preşedinte Radu Ţîrle" faţă de "adevăratele probleme ale bihorenilor".
Ce facem cu Muzeul?
Pe lângă faptul că a pus pe tapet reabilitarea drumului Sudrigiu - Pietroasa, despre a cărui durată a afirmat că a stârnit nemulţumiri din partea localnicilor, Gârba a făcut aprecieri şi în ce priveşte lucrările la instituţii reprezentative din Oradea. El a criticat renovarea Filarmonicii, "care a durat vreo 6 ani şi unde s-au investit milioane de euro", renovarea Teatrului de Stat, "unde nu ştiu dacă ar fi trebuit ca lucrările să dureze atât de mult", dar mai ales construcţia noului sediu al Muzeului Ţării Crişurilor, în sediul fostei Garnizoane.
"Cât timp am fost consilier judeţean, am susţinut să nu se retrocedeze acea clădire (n.r. Palatul Baroc), deoarece statul a investit foarte mulţi bani acolo. Atunci, CJ nici nu s-a prezentat la proces, neplătind acea taxă de timbru", a susţinut Gârba. El a adăugat că Muzeul plăteşte Episcopiei Romano-Catolice chirie de 6.000 de euro pe lună, iar noul sediu e departe de a se fi construit.
"Asta nu interesează pe nimeni, nici pe preşedinte, nici pe consilierii judeţeni. Ce se întâmplă, mai ales că acolo există obiecte de patrimoniu împachetate şi care ar fi trebuit duse de mult la noul sediu? Aş dori ca directorul muzeului (n.r. Aurel Chirac) să vină şi să ne spună care e situaţia obiectelor de patrimoniu. Îi solicit domnului Ţîrle să iasă public şi să spună care e situaţia lucrărilor la Muzeu şi cât vor mai dura. Pentru că dacă vor mai întârzia, obiectele de patrimoniu se vor distruge şi ne vom completa colecţia cu obiecte aduse de la Budapesta", a spus Gârba.
Reparate la nesfârşit
În aceeaşi conferinţă de presă, preşedintele PRM Bihor, profesorul Mihai Drecin, a învinuit administraţia locală pentru faptul că, deşi nu a fost o iarnă grea, străzile din Oradea, care au mai fost modernizate şi anii trecuţi, sunt pline de gropi şi an de an trebuie plombate. El a acuzat că reprezentanţii municipalităţii nu controlează cum trebuie lucrările recepţionate, pe banii orădenilor.
Drecin a mai reproşat Primăriei şi că nu susţine oamenii de cultură, dar în schimb ajută mediul de afaceri, atribuind Federaţiei Patronilor un corp de clădire pentru a amenaja în Cetate un centru de afaceri, pe fonduri europene. "De ce patronii primesc sedii şi un coleg de-al nostru, profesorul Cornel Durgheu, nu primeşte un spaţiu pentru un atelier?", a întrebat el retoric.
Preşedintele PRM Bihor s-a declarat nemulţumit şi de faptul că municipalitatea vrea să reamenajeze inutil Piaţa Unirii. "Actualul pavaj din Piaţa Unirii a fost făcut în 1924, sub formă de parc englezesc. De ce să se distrugă acest parc ca să arate ca în 1900-1905, când a fost gândit în manieră europeană în 1924?". Drecin a mai spus şi că primăriile în judeţ au devenit "domenii feudale ale primarilor" şi a declarat că, din această cauză, în Boianu Mare, de pildă, consilierii locali nu au mai fost plătiţi din 2008.
Militari jigniţi
Pe de altă parte, în aceeaşi conferinţă de presă, colonelul Gavrilă Mărcuş (foto), vicepreşedinte al PRM Bihor, a acuzat Legea 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, spunând că este neconstituţională şi incorectă, pentru că, pe lângă faptul că taie din pensiile militarilor până la 50%, îi şi "demilitarizează".
"Legea este jignitoare pentru militarii care au fost la dispoziţia ţării 24 din 24. Am fost privaţi de unele drepturi ale civililor şi am dus o viaţă grea. Eu, din 34 de ani de muncă, am lipsit din familie vreo 15. Prin această lege ni se ia din start statutul de militar, pe care l-am dobândit până la moarte", a spus colonelul, adăugând: "În aceste condiţii, dacă statul ne va chema, nu vom mai veni, pentru că pierdem statutul de cadru militar în rezervă, devenind asistaţi sociali".