Dacă este adevărat că fiecare om are un destin, atunci al ei este să promoveze protecţia naturii şi, mai ales, gestionarea corectă a deşeurilor, crede orădeanca Timea Székely-Farkas.
Specializată în managementul deşeurilor încă de acum două decenii, când în România prea puţin se vorbea despre faptul că gunoaiele sunt, de fapt, materii prime, Tia este într-o continuă misiune de a promova sortarea deşeurilor, astfel încât poluarea naturii să fie cât mai redusă cu putinţă. "Cu fiecare om, dacă vorbeşti destul şi pe înţelesul lui, poţi ajunge la un rezultat", spune Tia.
Economist de mediu
Preocupată dintotdeauna de ecologie, Tia a luat contact cu managementul deşeurilor la începutul anilor 2000, când a obţinut o bursă la Universitatea din Szeged. "Eram studentă la Ştiinţe Economice în Oradea, iar bursa a fost în economia deşeurilor, exact ce îmi doream să învăţ. Părinţii şi prietenii îmi spuneau că nu înţeleg ce e asta, la ce îmi va folosi, dar eu le-am spus că acest domeniu va fi foarte important în viitor. Atunci, părea mai degrabă că voi fi un gunoier...", povesteşte orădeanca.
Când a terminat facultatea şi s-a mutat în Anglia, a înţeles şi mai bine cât de important este rolul economiştilor de mediu în fiecare companie sau administraţie locală. "La acea vreme, ei colectau deşeurile în 20 de fracţii. Noi ne chinuim şi acum cu 5 fracţii...", spune Tia. Tocmai pentru că a conştientizat cât de mult are România de recuperat, a decis să revină acasă. "Dacă toţi plecăm de-aici, cine va face ce e de făcut?".
Moştenire cu gunoaie
Astăzi, este specialist de mediu în cadrul companiei de salubritate AVE Bihor, firmă responsabilă cu colectarea deşeurilor în mare parte din judeţ, şi încearcă să pună umărul la succesul sistemului de colectare separată în 5 fracţii în mediul urban, respectiv 4 în rural.
"Este greu, pentru că mulţi oameni spun că n-au nevoie de contract de salubritate, că ei n-au gunoi. Eu nu pot să cred că în ziua de azi, când totul este ambalat, mai există cineva care nu produce gunoi", spune specialista. Alţi bihoreni nu vor să sorteze gunoaiele pe motiv că asta este munca angajaţilor de la staţia de sortare. "Dar nu ştiu că acolo oricum se mai face o sortare: PET-urile se aleg pe culori, pungile separat, alte ambalaje la fel".
Tia crede că, dacă orădenii s-ar întreba măcar unde ajung gunoaiele lor şi ar da o fugă la depozitul judeţean de deşeuri administrat de Eco Bihor, şi-ar schimba atitudinea faţă de colectarea separată. "Tot ce nu se reciclează ajunge la haldă şi aşa creşte muntele de gunoaie. Deja întreabă copiii de clasele primare, când merg în vizită la Eco Bihor, ce-o să fie în viitor cu muntele ăsta. Adevărul este că îl lăsăm lor moştenire", zice Tia.
Atelierul reciclării
Tot din studenţie, Tia a început să se implice, voluntar, şi în programe de conştientizare a importanţei protejării naturii. "Vorbeam oricui era interesat despre asta: copii de grădiniţă, elevi, studenţi...".
La fel face şi astăzi, sub umbrela asociaţiei Eco-Mountain Transylvania, pe care a înfiinţat-o împreună cu soţul ei, la rândul lui specialist în managementul deşeurilor, şi cu care mai împărtăşeşte şi pasiunea pentru drumeţii montane. "Scopul nostru este să promovăm protecţia naturii, colectarea separată a deşeurilor şi sustenabilitatea. Ţinem lecţii de conştientizare oriunde suntem chemaţi. În anul 2020, de exemplu, aveam toată agenda ocupată, dacă nu venea pandemia am fi avut cel mai plin an", explică orădeanca.
Recent, ONG-ul a adus în curtea Şcolii Szacsvay Imre din Oradea un container, amenajat ca o corabie de asociaţia maghiară Pet Kupa, în interiorul căruia PET-uri şi capace de plastic tocate erau transformate în noi obiecte. Copiii au aflat cu acest prilej ce cantităţi mari de gunoaie ajung în râuri şi lacuri şi cum orice ambalaj recuperat este, de fapt, materie primă pentru noi produse. "Am vrut să vadă cu ochii lor ce înseamnă reciclarea, să-i înţeleagă rostul", spune Tia.
Producător de hârtie
Orădeanca este convinsă că aceste acţiuni au importanţă, deoarece micuţii învaţă uşor ecologia şi regulile sortării deşeurilor, iar apoi îi trag de mânecă şi pe părinţii lor. "Avem mare nevoie de educaţie şi de schimbarea mentalităţii în privinţa deşeurilor. Trebuie să vorbim cu cât mai mulţi oameni, să le explicăm pe înţelesul lor. Şi cu cât suntem mai mulţi cei care facem conştientizarea, cu atât vom obţine rezultate mai devreme".
Tia mai speră că Eco-Mountain Transylvania va găsi finanţarea necesară să îşi amenajeze propriul container de reciclare, care să ajungă apoi în toate şcolile şi grădiniţele din Oradea. Cel mai probabil, însă, va promova reciclarea hârtiei, un domeniu pe care ea îl stăpâneşte şi mai bine, deoarece de ani buni este şi producător manual de hârtie. "Împreună cu sora mea şi cu tatăl nostru, fost tipograf, confecţionăm hârtie nouă, din maculatură. Facem la comandă invitaţii, cărţi poştale, etichete, orice ni se cere", spune Tia.
Proiecte verzi pentru Oradea
Totodată, în toamnă, ONG-ul va organiza Cupa Crişului Repede, un concurs în care participanţii vor strânge gunoaie de pe malurile râului care traversează Bihorul. "Din păcate, avem gunoaie în fiecare râu şi în fiecare pădure. Degeaba organizăm campionatul judeţean al curăţeniei sau campania demarată de ministrul Mediului, Tánczos Barna, de curăţenie în toată ţara, căci mereu vor fi gunoaie de strâns", oftează Tia. Românii trebuie să înveţe, mai degrabă, să nu mai arunce gunoaiele în natură, nu cum să le adune...
În perioada următoare, orădeanca mai vrea să propună o listă de proiecte ecologiste Primăriei, printre care promovarea unei străzi "verzi" în oraş, unde toate magazinele să practice politici sustenabile, ori introducerea unui velo-tichet cu facilităţi pentru orădenii care merg cu bicicletele prin oraş. "Specialiştii de mediu asta ar trebui să facă, să se implice în orice acţiuni care promovează îmbunătăţirea mediului, şi mi-ar plăcea să văd mai multă lume făcând asta", zice orădeanca. Până când nu va deveni prea târziu...