Corectarea digitalizată a lucrărilor de la Evaluarea Națională nu reflectă cunoștințele reale ale elevilor, spun unii profesori din Bihor, după ce au avut ocazia să vadă foile de la examenul simulat.
Atât la limba română, cât și la matematică, dascălii au identificat greșeli de punctare care nu sunt imputabile profesorilor corectori, ci aplicației informatice. Culmea, erorile depistate sunt la itemii de tip grilă de la examenele de limba română și matematică, unde, în mod normal, n-ar fi trebuit să existe niciun dubiu privind punctajele obținute de elevi.
Dacă aceste erori vor persista și la examenele reale din vară, vor avea de suferit elevii, care ar putea să nu intre la liceele dorite, și nu din vina lor. Șeful Inspectoratului Școlar Județean Bihor, Horea Abrudan, susține însă că erorile nu aparțin platformei, ci profesorilor corectori.
Exclude eroarea umană
După ce săptămâna trecută a primit lucrările elevilor ei de clasa a VIII-a, o profesoară de limba română de la un liceu din Oradea a început o analiză a acestora și susține că în mai multe lucrări a găsit o problemă identică: răspunsuri corecte ale elevilor au primit zero puncte!
„La subiectul I, punctul cinci, era un item cu enunțuri despre care elevii trebuiau să spună dacă sunt adevărate sau false. În 3 din 4 lucrări peste care am apucat să mă uit, elevii mei au dat răspunsul corect, dar au primit punctaj zero”, a declarat profesoara pentru BIHOREANUL, preferând, pentru a nu-și atrage reproșuri din partea șefilor din învățământ, să nu-și dezvăluie public numele.
Greșeala, este convinsă ea, aparține exclusiv platformei. „La acest punct, profesorul evaluator nu trebuia să scrie punctajul obținut de elev, ci să copieze răspunsul acestuia, adică «adevărat» sau «fals», iar platforma calcula punctajul. Din moment ce elevii mei au răspuns corect, dar au primit punctaj zero, este clar că platforma a greșit, pentru că nu pot să-mi imaginez că doi profesori evaluatori nu au înțeles ce aveau de făcut și, în loc să scrie răspunsul dat de copii, au scris răspunsul greșit, astfel încât platforma să acorde zero puncte”, a mai spus profesoara.
Ori e corect, ori e greșit
Și profesorii de matematică spun că evaluarea digitalizată are scăpări, și tot la cerințele de tip grilă, unde nu este loc de subiectivism.
„Dacă unul dintre profesorii evaluatori acordă pentru un răspuns de la grilă 20 de puncte, iar celălalt 25 de puncte, este clar că unul dintre ei doi a greșit. Platforma nu sesizează această greșeală, ci, în schimb, face media între cele două punctaje, ceea ce nu este corect, elevul trebuia să aibă ori punctaj maxim, ori minim”, spune Iulius Timar, directorul Colegiului Onisifor Ghibu și, totodată, profesor de matematică pentru elevi de clasa a VIII-a.
„În aceste situații, platforma ar trebui să retrimită lucrarea către cei doi evaluatori și să-i atenționeze că ceva este greșit”, a mai spus profesorul.
O altă problemă identificată este în cazul notelor diferite date de profesorii corectori. Dacă la prima evaluare, cei doi profesori evaluatori dau note cu o diferență de cel puțin un punct, lucrarea este repartizată către alți doi dascăli. Însă, dacă și aceștia dau note cu mult diferite, nu se mai face nicio altă evaluare, ci doar media între cele două. „Avem un caz concret: un elev care a primit 6,9 și 8,4 la prima evaluare, respectiv 6,9 și 8,2 la a doua evaluare. Diferența e foarte mare pentru a ne rezuma să facem media între notele de la a doua evaluare”, a mai spus Timar.
Greu cu feedback-ul
Profesorii se plâng și că, în urma evaluării digitalizate, nu mai reușesc să discute concret cu elevii lor despre greșelile făcute la simulare.
„Predau pentru aproape 40 de elevi de clasa a VIII-a. Ca să le pot oferi un feedback și să-i ajut să înțeleagă unde au greșit, ar trebui să corectez fiecare lucrare în parte. Într-o oră, eu corectez, în medie, trei lucrări, așa că nu am timpul necesar să fac o evaluare pentru toți elevii mei, pentru că am de predat. Cred că era mai bine dacă, la simulare, noi, profesorii de la clasă, nu eram eliminați din partea de corectură”, a mai spus profesoara de limba română.
Până acum, lucrările de la simulare erau corectate în școală, de profesorul de la clasă și de un alt dascăl, și unii profesori cred că, pentru elevi, era mai bine așa. „Nu cred că vreun profesor are interesul să dea la simulare note care nu sunt reale. Ar însemna să ne furăm singuri căciula”, a mai spus sursa BIHOREANULUI.
Este loc de mai bine
Șeful Inspectoratului Școlar Județean Bihor, Horea Abrudan, laudă însă platforma Ministerului Educației, introdusă tocmai pentru a elimina erorile comise de dascălii evaluatori, și spune că vinovați pentru greșelile de punctare ar fi profesorii evaluatori.
„Unii profesori probabil că n-au înțeles ce au de făcut. Situațiile semnalate dovedesc că trebuie mai multă atenție la evaluare, nu cred că platforma are erori. Din contră, acum, grație platformei, ies la iveală problemele de evaluare pe care până acum nu le vedeam”, a declarat Abrudan, luni, pentru BIHOREANUL.
Recunoscând că nu cunoaște situația exactă de la limba română, pentru că nu i-a fost semnalată de niciun cadru didactic, șeful IȘJ Bihor a admis însă că platforma ar putea fi îmbunătățită.
„Poate că ar fi mai bine ca în loc să treacă răspunsul elevului, profesorul evaluator să noteze direct punctajul”, a spus el. La fel, crede că, la cerințele de tip grilă, platforma nici nu ar trebui să-i lase pe profesori să puncteze diferit.
„Dar, repet, eu nu-mi fac probleme din punct de vedere al corectitudinii aplicației, ci îmi fac din punct de vedere al evaluării. Acum putem să vedem și diferențele foarte mari între evaluări și iese la iveală faptul că evaluarea trebuie făcută cu implicarea reală a profesorilor”, a mai declarat inspectorul școlar general.
Totodată, Abrudan s-a arătat convins că Ministerul Educației va îmbunătăți aplicația, care în această săptămână este folosită și la simularea examenului de Bacalaureat.
Bine-ar fi să o facă înainte de examenele reale, astfel încât elevii să n-aibă de suferit...