România are printre cele mai mici grade de îndatorare a statului din UE, iar populaţia sa este printre cele mai bine educate, ca nivel de şcolarizare. Totuşi, românii sunt pe locul doi la sărăcie în UE, iar speranţa lor de viaţă este printre cele mai mici din Europa, arată cele mai recente statistici publicate de Eurostat şi citate de Gândul.

Produsul Intern Brut (PIB) anual pe cap de locuitor în România, raportat la preţurile curente, este al doilea cel mai mic din UE, cu 6.200 de euro, mai săraci ca românii fiind doar bulgarii, care au un PIB pe cap de locuitor de doar 5.400 de euro.

Cei mai bogaţi din UE sunt locuitorii din Luxemburg, unde PIB-ul personal anual se ridică la 80.700 de euro, urmaţi de cei din Norvegia, cu 77.500 de euro, şi de cei din Elveţia, cu 61.900 de euro. Media europeană a PIB-ului anual pe cap de locuitor este de 25.500 de euro.

Economia României pare printre cele mai sigure din Europa, din punct de vedere al îndatorării statului la bănci sau alte instituţii externe. Gradul de îndatorare a statului român reprezenta doar 38,9% din PIB în al treilea trimestru din 2013, în creştere cu 0,3% faţă de trimestrul precedent. Datorii mai mici, raportate la PIB, decât România mai au doar 5 state din UE: Bulgaria 17,3%, Estonia 10%, Letonia 38%, Luxemburg 27,7% şi Norvegia 31%.

Grupul celor mai îndatorate state din zona euro şi-a schimbat formatul. Cele mai îndatorate state din Europa sunt Grecia cu 171,8% din PIB, Italia cu 132,9%, Portugalia cu 128,7%, Irlanda cu 124,8% şi Cipru cu 109,6%. Spania (93,4% din PIB) a părăsit grupul tradiţional PIIGS al celor mai îndatorate state din zona euro, fiind depăşită chiar şi de Belgia, cu 103% din PIB grad de îndatorare.

În ce priveşte vârsta populaţiei, România se află sub media europeană la bătrâni, dar şi la tineri. Categoria de vârstă de peste 65 de ani reprezintă 15% din populaţia României şi este egală cu categoria tinerilor cu vârsta sub 15 ani. Germania şi Italia au populaţiile cele mai îmbătrânite din UE, peste 20% din totalul populaţiei fiind reprezentat de cei peste 65 de ani. Cea mai tânără populaţie din UE o au Irlanda (21,6% din populaţie are sub 15 ani) şi Islanda (20,7% din populaţie are sub 15 ani).

România are printre cele mai mici speranţe de viaţă la bărbaţi, cu 71,1 ani, alături de Bulgaria 70,9 ani, Estonia 71,5 ani, Ungaria 71,6 ani. Media europeană este de 77,4 ani, cu cea mai mare speranţă de viaţă pentru bărbaţi în Islanda 81,6 ani, Elveţia 80,6 ani şi Italia 80,1 ani.

La speranţa de viaţă a femeilor, România stă la fel de prost, cu rata de 78,2 ani, media europeană fiind de 83,2 ani. Ţări unde femeile trăiesc la fel de puţin ca la noi mai sunt Bulgaria 77,9 ani, Letonia 78,9 ani şi Ungaria 78,7 ani. Femeile trăiesc cel mai mult în Italia, Spania şi Elveţia.

Riscul de sărăcie în România este printre cele mai mari din Europa. 21,9% dintre bărbaţii români se află în acest risc, fiind depăşiţi doar de cei din Spania (22,2%) şi din Grecia (22,5%). 23,2% dintre femeile din România se află în risc de sărăcie, fiind depăşite doar de cele din Grecia (23,6%). Cel mai mic risc de sărăcie din UE se află în Islanda şi în Cehia.

În ce priveşte nivelul de educaţie, România stă bine, situându-se peste media europeană la bărbaţi şi puţin sub medie la femei. 79,5% dintre bărbaţii din România au absolvit cel puţin liceul, acelaşi lucru fiind valabil pentru 72,4% dintre femei. Cel mai mare nivel de şcolarizare pentru bărbaţi se găseşte în Cehia, unde 94,8% au absolvit cel puţin liceul şi în Slovacia (93,5% cu liceul absolvit), iar la femei în Lituania (94,5% au absolvit liceul) şi Estonia (92,3% cu liceul absolvit). Cel mai scăzut nivel de şcolarizare se găseşte în Malta şi în Portugalia, cu o medie a persoanelor care au absolvit liceul sub 40%.