"Nu ascultaţi pe nimeni, nici pe noi, nici pe adversarii noştri, ci ascultaţi numai faptele, şi pe ale unora, şi pe ale altora, căci ele nu vă pot spune decât adevărul şi numai adevărul!", spunea Ion I.C.Brătianu.

Acesta este crezul care deschide Programul de dezvoltare a judeţului Bihor propus de echipa PNL condusă de Mircea Mălan.

Programul pentru dezvoltare al Partidului Naţional Liberal izvorăşte din necesităţile Bihorului aşa cum au reieşit acestea din sute de discuţii pe care le-am avut cu cetăţeni de la "firul ierbii", cu oameni de afaceri şi cu specialişti din tot judeţul. Am propus şapte direcţii de dezvoltare importante, având în minte nevoia unei viziuni pentru dezvoltarea întregului judeţ, la care să contribuie Consiliul Judeţean, Primăria Oradea, toate celelalte primării din judeţ, alte entităţi publice sau private relevante, precum şi fiecare bihorean în parte.

În opinia mea, dezvoltarea judeţului presupune, în mod fundamental, realizarea unui număr de 3 obiective majore:

- locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite în întreg judeţul

- mai multe afaceri în întreg judeţul

- o conectare mai bună a tuturor localităţilor judeţului între ele şi a întregului judeţ cu România şi cu Vestul Europei.

Considerând că judeţul necesită proiecte de dezvoltare pe modelul de succes realizat în Oradea, astfel încât fiecare zonă a Bihorului să fie pusă în valoare prin proiecte concrete, Mircea Mălan doreşte să continue proiectele demarate de către domnul preşedinte Cornel Popa, iar la acestea va adăuga altele, bazându-se pe atragerea de fonduri europene pentru ca judeţul să se dezvolte într-un ritm accelerat. Mircea Mălan spune că va sprijini dezvoltarea infrastructurii rutiere şi de utilităţi publice, a infrastructurii de afaceri pentru industrie şi agricultură, va promova tradiţiile şi locurile din Bihor şi va crea parcuri industriale, dar şi centre medicale zonale, alături de echipa pe care o propune, cu 7 direcţii prioritare de acţiune:

I. Atragerea de fonduri nerambursabile

Resursele financiare proprii ale Consiliului Judeţean şi cele atrase de la bugetul naţional sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile de investiţii ale judeţului. Ca urmare, e important să atragem într-o măsură cât mai mare fonduri nerambursabile, atât în cadrul programelor europene, cât şi în a programelor naţionale. În acest sens, vom eficientiza activitatea direcţiilor şi agenţiilor din cadrul şi din subordinea Consiliului Judeţean implicate în atragerea de astfel de finanţări.

Vom simplifica procedurile birocratice, vom urgenta eliberarea avizelor, autorizaţiilor şi a altor documente pe care le vor solicita potenţialii beneficiari ai fondurilor nerambursabile, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, instituţii sau autorităţi publice, oferindu-le posibilitatea de a se încadra în termenele stabilite de finanţator.

II. Noi locuri de muncă pentru bihoreni, sprijinirea mediului de afaceri local şi atragerea de investiţii

Avem nevoie de creşterea numărului de locuri de muncă în toate zonele judeţului. Nu putem vorbi de bunăstare fără existenţa unui număr suficient de locuri de muncă, iar crearea locurilor de muncă se realizează prin dezvoltarea afacerilor existente şi prin atragerea de investiţii noi, atât în industrie, cât şi în agricultură şi turism.

Consiliul Judeţean va fi un partener al mediului de afaceri şi va lua toate măsurile necesare pentru reducerea birocraţiei şi eliberarea rapidă a documentaţiilor necesare pentru proiecte şi investiţii.

Vom crea la nivelul judeţului o structură dedicată pentru înfiinţarea şi administrarea parcurilor industriale, care se va ocupa de gestionarea relaţiei cu investitorii, în vederea unei dezvoltări economice integrate şi unitare, prin transformarea Agenţiei de Dezvoltare Oradea în Agenţia pentru Dezvoltarea Judeţului Bihor.

Vom crea parcuri industriale în zonele Beiuş-Ştei, Salonta-Tinca, Aleşd, Marghita şi Săcuieni-Valea lui Mihai, în parteneriat cu autorităţile locale.

Vom identifica amplasamente noi care pot fi oferite investitorilor, în parteneriat cu celelalte autorităţi locale din judeţ.

III. Dezvoltarea infrastructurii de transport şi utilităţi

O infrastructură modernă şi funcţională are un rol determinant în stimularea dezvoltării economiei, prin atragerea de noi investitori, precum şi prin valorificarea potenţialului turistic extraordinar al judeţului Bihor.

Dezvoltarea şi exploatarea infrastructurii trebuie realizată unitar la nivel judeţean, fie că este vorba de reţelele de apă şi canalizare, transport public, gestionarea deşeurilor. Prioritizarea proiectelor se va face în funcţie de conectarea zonelor din judeţ la arterele principale – drumuri europene şi viitoarea autostradă.

Vom dezvolta Aeroportul Oradea pentru ca legăturile aeriene interne şi internaţionale să răspundă cerinţelor bihorenilor, ale mediului de afaceri şi să poată potenţa dezvoltarea turistică a judeţului. Vom face demersurile necesare pentru creşterea numărului curselor interne şi reducerea costurilor acestora, precum şi pentru atragerea de operatori externi, astfel încât numărul pasagerilor să ajungă la 150.000-180.000 pe an.

Vom reabilita şi moderniza infrastructura judeţeană de transport rutier în vederea îmbunătăţirii circulaţiei pe aceste drumuri ce pot constitui o alternativă pentru degajarea traficului pe drumurile naţionale. Vom moderniza drumurile montane şi pe cele de acces spre zonele cu potenţial turistic, pentru a creşte accesibilitatea şi a atrage fluxurile de turişti spre punctele de interes din Bihor.

Cel mai important obiectiv de investiţie de acest fel este reabilitarea şi modernizarea drumului care face legătura între DN76 şi DN 1, în lungime de 56 km, de la Beiuş - Stâna de Vale - Baraj Leş - Remeţi până la limita de judeţ.

Vom realiza demersurile pentru ca MinisterulTransporturilor să asigure construirea drumurilor de centură pentru Aleşd şi Beiuş Ştei - Vaşcău, electrificarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Episcopia Bihor, precum şi finalizarea lucrărilor de reabilitare a DN 76.

IV. Turism. Natură şi protecţia mediului. Cultură şi tradiţii bihorene

Turism

Dezvoltarea sustenabilă a turismului responsabil, bazat pe valori locale autentice şi care utilizează durabil patrimoniul natural şi cultural specific Bihorului, are potenţialul de a deveni o activitate importantă a economiei locale, generatoare de profit şi de locuri de muncă.

Vom pune în valoare Parcul Naţional Apuseni prin crearea de campinguri moderne pentru un turism responsabil în Glăvoi şi lângă cabana Padiş;

Vom amenaja şi promova Cetatea Ponorului şi Cetatea Rădesei;

Vom amenaja şi promova zona turistică Beiuş - Stâna de Vale – Baraj Leş - Remeţi;

Vom amenaja mai multe trasee pentru biciclişti, astfel încât Bihorul să devină un punct de referinţă în Europa Centrală pentru cicloturism;

Vom amenaja traseul turistic Bulz – Bratca - Şuncuiuş - Vadu Crişului – Măgeşti – Aştileu – Vârciorog;

Vom amenaja lacuri de agrement în zonele colinare şi montane.

Natură şi Protecţia mediului

Vom finaliza lucrările privind sistemul de management integrat al deşeurilor;

Vom gestiona curăţenia într-un mod unitar pentru a răspunde nevoilor bihorenilor şi dezvoltării turismului;

În colaborare cu autorităţile locale, vom identifica terenurile degradate şi vom iniţia şi sprijini campanii comune pentru refacerea şi împădurirea acestora;

Vom gestiona corespunzător ariile protejate din judeţ în colaborare cu instituţiile publice şi private specializate.

Cultură şi Tradiţii bihorene

Cetatea Oradiei, bisericile, mănăstirile şi lăcaşurile de cult reprezentative pentru mai multe religii, folclorul şi portul popular, meseriile tradiţionale - toate aceste componente vor fi direcţii de promovare. Ele sunt apreciate, atrag turişti şi vom continua promovarea lor astfel încât Bihorul să devină o destinaţie mai cunoscută pe harta turismului european.

Vom sprijini activităţile culturale şi artistice ale instituţiilor de cultură aflate în subordinea Consiliului Judeţean (Teatrul Regina Maria, Filarmonica de Stat Oradea, Ansamblul Folcloric Profesionist Crişana, Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai) şi extinderea acestor activităţi în toate zonele judeţului.

În parteneriat cu Primăria Oradea şi cu Muzeul Ţării Crişurilor vom înfiinţa un Muzeu al Satului Bihorean în Băile 1 Mai;

Vom dezvolta şi promova meseriile tradiţionale (olăritul, încondeierea ouălor, confecţionarea lăzilor de zestre), astfel încât practicarea acestora să permită un trai decent celor care le practică ;

Vom promova produsele tradiţionale specifice fiecărei zone, cum ar fi: pălinca de Bihor, plăcinta de Beiuş, varza de Toboliu, cartoful de Şinteu.

V. Agricultură şi dezvoltare rurală

Varietatea formelor de relief şi suprafaţa agricolă întinsă, care reprezintă trei sferturi din suprafaţa totală a Bihorului, ilustrează potenţialul judeţului de a se dezvolta şi prin agricultură. Este esenţial ca agricultura să redevină un motor de creştere economică, un domeniu generator de venituri şi de locuri de muncă.

Vom atrage fonduri europene în vederea realizării unui laborator de analize pentru produse agro-alimentare şi recuperării soiurilor autohtone, benefice pentru sănătate, în parteneriat cu Universitatea Oradea, cu mediul de afaceri şi ONG-uri din domeniu;

Vom realiza o cartografiere agro-chimică a solului din Bihor pentru o mai bună valorificare a potenţialului agricol al fiecărei localităţi în parte;

Vom înfiinţa un colegiu tehnic agricol pentru lucrătorii din agricultură;

Vom sprijini producătorii de carne, lactate, struguri, pomi fructiferi, legume, plante medicinale şi aromatice, precum şi de produse apicole.

În parteneriat cu asociaţiile de producători locali, Consiliul Judeţean va sprijini crearea unei reţele de capacităţi de depozitare, prelucrare şi valorificare a produselor agricole, în toate zonele judeţului, în funcţie de specificul local, urmărind creşterea rentabilităţii acestui sector.

VI. Educaţie. Învăţământ adaptat la cerinţele pieţei muncii din Bihor

Viitorul Bihorului este strâns legat de educaţie. Investiţia în educaţie este o investiţie pentru viitor, pentru salarii mai bune, pentru prosperitatea şi progresul economic şi social al locuitorilor judeţului. Corelarea sistemului de educaţie cu cerinţele economiei reale şi ale mediului de afaceri din Bihor este un obiectiv major, asumat de Consiliul Judeţean.

Vom încheia un parteneriat strategic între Consiliul Judeţean, Primăria Oradea, Universitatea din Oradea, cu celelalte primării şi cu mediul de afaceri, pentru o educaţie de calitate, care să răspundă cât mai bine nevoilor pieţei muncii;

Vom sprijini învăţământul profesional, astfel încât Bihorul să îşi menţină atractivitatea din perspectiva forţei de muncă de care are nevoie industria, agricultura şi serviciile;

Vom reabilita şi vom dota unităţile de învăţământ aflate în subordinea Consiliului Judeţean.

VII. Sănătate şi Servicii sociale

O societate sănătoasă este o societate prosperă! Îmbunătăţirea stării de sănătate a bihorenilor va avea un impact economic şi social semnificativ.

Există un dezechilibru evident în ce priveşte accesul la servicii medicale între Oradea şi restul judeţului Bihor. De aceea, vom crea cel puţin 10 centre zonale de analize şi investigaţii medicale, în colaborare cu comunele care nu dispun de astfel de facilităţi.

Vom îmbunătăţi calitatea serviciilor sociale prestate de instituţiile sociale din judeţ aflate în subordinea Consiliului Judeţean (Centre pentru copii cu nevoi speciale, Centre pentru tineri cu dizabilităţi, Centre pentru vârstnici, alte unităţi de protecţie).

O infrastructură sanitară modernă, dotată cu aparatură şi tehnologii medicale noi, capabilă să rezolve problemele de sănătate ale bihorenilor, va fi asumată ca o prioritate a Consiliului Judeţean.

Eu invit cu cea mai mare bună-credinţă pe fiecare cetăţean al acestui judeţ, indiferent de vârstă, de locul de domiciliu, de stare socială, de confesiune, de etnie şi de orice convingere ideologică, să se alăture acestui efort. Vă garantez că eu, Mircea Mălan, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, voi fi un exemplu de dăruire!

Împreună vom dezvolta Bihorul!

Doamne ajută!

Mircea Mălan
Candidat PNL la Consiliul Judeţean Bihor