România pregătește un plan pentru realizarea unei conexiuni feroviare de mare viteză cu Europa de Vest care prevede ca pe teritoriul țării, de la Constanța până la Oradea, trenurile să circule cu 250 km/h, viteză neatinsă în prezent pe niciuna dintre liniile CFR.
Proiectul ar costa 15 miliarde euro și ar presupune atât modernizarea unor linii existente, cât și construirea unor linii noi.
Plan canadian
Planul prin care România ar urma să lege Constanța de Oradea prin linii ferate de mare viteză, pentru circulație cu 200-250 km/h, a fost comandat unei companii canadiene, Atkins Reali, care a semnat și contractul de inginerie pentru construcția unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă, care a executat un studiu de oportunitate ce prevede o combinație de modernizare a unor linii existente așa încât să permită deplasarea cu 200 km/h, cât și construirea unor linii noi, duble, care vor permite viteze de 250 km/h.
Durata contractului a fost de 8 luni, acesta începând la finalul lunii octombrie 2024, cu obiectivul ca firma de consultanță selectată să furnizeze „un studiu strategic (...) care să constituie baza pentru pregătirea ulterioară a proiectului, respectiv un studiu de prefezabilitate sau fezabilitate, după caz”, precizează profit.ro.
Studiul de oportunitate a fost finalizat în cursul lunii decembrie a anului trecut și include analize privind „condițiile necesare pentru dezvoltarea unui sistem de tren de mare viteză, prin valorificarea experienței altor state europene, identificarea cerintelor tehnice, investiționale și operaționale, evaluarea fezabilității economice și financiare, precum și definirea pașilor necesari, inclusiv instituționali, pentru implementarea unui asemenea proiect, integrat în rețeaua TEN-T”, rețeaua europeană interconectată de transporturi rutiere și feroviare.
În patru faze
Conform rezultatelor studiului, traversările montane precum Câmpina - Predeal - Brașov pot utiliza trasee comune de mare viteză și convenționale, cum ar fi tunelul Predeal, obiectiv de investiții în derulare și aflat în stadiul aprobării documentațiilor tehnico-economice.
În urma analizei aliniamentelor din cadrul studiului, în corelare cu rețeaua europeană de transport TEN-T și cu conexiunea la rețeaua de mare viteză planificată de Ungaria, a fost identificată oportunitatea implementării unui coridor feroviar de mare viteză pe aliniamentul Constanța - București - Brașov - Sighișoara (Vânători) - Târgu Mureș - Cluj-Napoca - Zalău - Oradea - frontiera cu Ungaria.
Ca urmare a concluziilor studiului de oportunitate, proiectul vizează dezvoltarea unul coridor feroviar de mare viteză cu o lungime totală de 781,9 km, cu cheltuieli de capital totale estimate la 14,93 miliarde euro și un cost mediu de aproximativ 19 milioane euro/km.
Având în vedere amploarea investiției, a fost propusă o implementare etapizată a proiectului, structurată pe sectoare: Constanța - Fetești, Fetești - București, București - Câmpina, Câmpina - Brașov, Brașov - Cluj-Napoca (prin Târgu Mureș) și Cluj-Napoca - Oradea (prin Zalău).
Lucrările ar urma să fie derulate în patru faze:
Faza 1: București-Câmpina; Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă 250 km/h - include posibil Câmpina-Brașov, cu modernizare pentru viteză de 200 km/h.
Faza 2: Brașov - Cluj-Napoca via Târgu Mureș; Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă 250 km/h.
Faza 3: Cluj-Napoca - Oradea via Zalău; Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă 250 km/h.
Faza 4: București - Constanța; Modernizări pentru 200 km/h între București și Fetești și linie nouă cu cale ferată dublă, pentru viteză maximă 250 km/h între Fetești și Constanța.
Deocamdată, greu și pentru 160 km/h
După cum prevede studiul de oportunitate, legătura de mare viteză între Cluj Napoca și Episcopia Bihor ar urma să fie făcută nu pe actualul traseu, care traversează munții, ci prin Arad.
În ce privește linia existentă între Cluj și Oradea, cea care trece prin munți, aceasta este obiectul unor lucrări de modernizare, reabilitare și electrificare în valoare de 9,36 miliarde euro, cu cofinanțare din PNRR, finanțare obținută de CFR SA încă din noiembrie 2022.
Obiectivul proiectului este creșterea siguranței și vitezei circulației, așa încât pe cei 116,21 km trenurile de marfă să se poată deplasa cu până la 120 km/h, iar cele de călători cu până la 160 km/h, urmând ca un InterRegio să parcurgă traseul în 2 ore și 15 minute, iar unul Regio în 2 ore și 20 de minute, însă lucrările începute pe 1 ianuarie 2023 sunt în mare întârziere, ceea ce face imposibilă decontarea din fondurile PNRR, disponibile doar până anul acesta în august.
De altfel, BIHOREANUL dezvăluia încă din primăvara anului trecut, citându-l pe șeful Direcției Implementare Proiecte din cadrul CFR, că proiectul nu va fi gata la termen.
În prezent, după cum arată și informațiile oficiale de pe site-ul CFR, pe lotul I Cluj-Napoca – Aghireș (30,41 km), stadiul lucrărilor este de doar 55%, pentru lotul II Aghireș – Poieni (36,53 km) au ajuns la 59%, pe lotul III Poieni – Aleșd (52,74 km) este de numai 16,14%, iar pentru lotul IV Aleșd - Episcopia Bihor (46,74 km) la 32,07%.