Proiectul de buget pe anul 2017 a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului de Finanţe.
Potrivit Digi24.ro, care face o sinteză cumprinzătoare a documentului, bugetul este configurat pe o creştere economică de 5,2% prevăzută pentru acest an şi de peste 5% pe întreg orizontul 2018-2020, deficitul bugetar (cash) fiind estimat la 2,96% din PIB, iar inflaţia medie anuală la 1,4.
Produsul Intern Brut (PIB) pentru 2017 este estimat la 815,195 miliarde de lei, veniturile la bugetul general consolidat la 254,717 miliarde de lei (31,2% pondere în PIB) şi cheltuielile la 278,817 miliarde de lei (34,2% pondere în PIB), rezultând un deficit de 24,1 miliarde de lei (2,96% din PIB). Investiţiile vor reprezenta 4,2% din PIB, în creştere faţă de execuţia pe 2016.
Cursul mediu lei/euro este prognozat la 4,46, iar câştigul salarial mediu lunar la 2.274 lei.
"Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2017 reprezintă 31,2 % din PIB, 32,4 % în anul 2018, urmând ca în anul 2020 să reprezinte 32,8 % din PIB, evoluţie determinată de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referinţă, precum şi de actele normative adoptate până la acest moment. Cheltuielile bugetare proiectate pentru pentru anul 2017 reprezintă 34,2% din PIB, ajungând în anul 2020 la 34,8 % din PIB, consemnându-se o creştere de 0,6 puncte procentuale, în condiţiile în care cheltuielile cu investiţiile cresc cu 2,6 puncte procentuale în 2020 faţă de 2017.(...) Pentru anul 2017 se estimează un nivel al deficitului bugetar (cash) de 2,96 % din PIB, în timp ce deficitul ESA este estimat la 2,99 % din PIB, care se încadrează în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB potrivit prevederilor Tratatului de la Maastricht. Pe orizontul de referinţă 2018-2020, acesta va intra pe o traiectorie de ajustare începând din anul 2018, fiind prognozat să ajungă în anul 2019 la 2,53% din PIB şi în anul 2020 la 2,02 % din PIB", se menţionează în raportul citat de Digi24.ro.
Bugetarii nu vor primi tichete de vacanță nici în acest an. Datoria guvernamentală este estimată la 37,7% din PIB, la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB
Digi24 mai menţionează că, faţă de anul trecut, Guvernul a redus fondurile alocate unor sectoare precum Educaţia, Internele sau serviciile speciale, dar a majorat bugetele pentru asistenţă socială, Agricultură sau Transporturi, ultimele aproape exclusiv pe baza estimării absorbţiei de fonduri europene.
De altfel, site-ul citat detaliază situaţia alocărilor de fonduri:
Proiectul de buget alocă pentru Administraţia Prezidenţială 46,3 milioane lei, cu 4% mai puţin faţă de 2016. Principalele scăderi sunt la cheltuielile de capital (investiţii), unde fondurile se reduc cu 40%. Preşedintele Klaus Iohannis va avea la dispoziţie cu 1,9% mai puţini bani pentru deplasări, iar fondurile pentru protocol scad cu 15,6%.
Odată cu scăderea numărului de parlamentari s-au redus semnificativ şi bugetele celor două camere parlamentare: bugetul Senatului se reduce în 2017 cu 16,8%, la 122,2 milioane lei, în timp ce Camera Deputaţilor are un buget de 266,5 milioane lei, cu 13% mai mic faţă de 2016.
Totuşi, noul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, primeşte un fond la dispoziţia sa de 205.000 lei, mai mare cu 17,8% faţă de cel din 2016, prevede proiectul de buget elaborat de Guvern.
Sume mai mici pentru Interne
Dintre ministere, cea mai mare scădere ca valoare este înregistrată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, condus de vicepremierul Sevil Shhaideh, cu un buget total de 7,1 miliarde lei, în scădere cu 14,5% faţă de nivelul din 2016. Totuşi, ministerul actual uneşte două ministere din Guvernul precedent.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe are un buget de 763,7 milioane lei, mai mic cu 2,3%.
La Ministerul Afacerilor Interne, bugetul pentru 2017 este de 11,18 miliarde lei, în scădere cu 4,3% faţă de nivelul estimat pentru 2016, în condiţiile în care sumele pentru uniforme se reduc cu 6,5%.
Alte ministere care primesc fonduri mai mici în 2017 sunt Ministerul Educaţiei Naţionale (8,24 miliarde lei, -7,9%), Ministerul Tineretului şi Sportului, (410,9 milioane lei, -9,2%), Ministerul Energiei (466,9 milioane lei, -31,1%, ca urmare a reducerii subvenţiilor cu 72%).
Ministerul Apărării Naţionale va avea un buget care reprezintă 2% din PIB.
Bani MAI MULȚI pentru cheltuieli sociale, agricultură și transporturi
La polul opus, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are cea mai mare creştere ca valoare a bugetului, la 17,3 miliarde lei, nivel cu 83,4% mai mare faţă de 2016, în principal ca urmare a efectuării în 2017 a unor plăţi din anii precedenţi şi recuperate în anul curent la buget.
La acest capitol bugetar, cheltuielile sunt de 17 miliarde lei, mai mari cu 144,6% faţă de nivelul din 2016.
De asemenea, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are cel mai mare buget, de 36,7 miliarde lei, în creştere cu 2,5% faţă de nivelul din 2016, în special ca urmare a majorării pensiilor şi a unor alocaţii sociale.
Ministerul Transporturilor are unul dintre cele mai mari bugete, de 13,76 miliarde lei, în creştere cu 60,3% faţă de nivelul preliminat pentru 2016, însă nivelul fondurilor depinde de absorţia de bani europeni, în condiţiile în care pentru proiecte cu finanţare din fonduri UE sunt alocate 8,3 miliarde lei, cu 177% mai mult faţă de anul trecut.
De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice are un buget de 3,46 miliarde lei, în creştere cu 2,8%, Ministerul Justiţiei - 3,15 miliarde lei (+3,3%), Ministerul Mediului - 491,2 miliarde lei (+23,3%), Ministerul Sănătăţii - 7,74 miliarde lei (+6%), Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale - 766,2 milioane lei (+51,2%), Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - 610,3 milioane lei (+2.209% - fondurile europene cresc de 50 de ori), iar Ministerul Economiei - 302,2 milioane lei (+65,2%).
Guvernul a alocat bugete generoase şi ministerelor nou-create:
- Ministerul Turismului (80 milioane lei, +63,6%)
- Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (778,3 milioane lei, +347%)
- Ministerul Cercetării şi Inovării (27,4 milioane lei +225%)
- Ministerul Apelor şi Pădurilor (17,6 milioane lei, +91,5%)
- Ministerul Pentru Relaţia cu Parlamentul (7,3 milioane lei, +18,3%)
- Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (19,2 milioane lei, +37,5%).
Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, înfiinţat de Guvernul Cioloş şi păstrat de actualul guvern, cu o denumire uşor modificată, are în 2017 un buget majorat cu 158%, la 11,7 milioane lei.
În schimb, Guvernul a tăiat cu 7,9% bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG), la 838,6 milioane lei.
Cea mai mare scădere este la fondurile alocate pentru susţinerea cultelor, de 6 ori, de la 120 milioane lei în 2016 la 20 milioane lei în 2017.
În schimb, fondul prim-ministrului, aflat la SGG, creşte cu 60%, la 500.000 lei, faţă de sumele avute la dispoziţie de fostul premier în 2016.
Bugetul din 2017 este afectat de cheltuielile mai mari cu datoria statului. Astfel, Ministerul Finanţelor are, la capitolul Acţiuni Generale, cheltuieli de 21,73 miliarde lei, în creştere cu 7,7% faţă de 2016, în condiţiile în care va plăti doar pentru dobânzi 10,97 miliarde lei în acest an, cu 16,6% mai mult faţă de 2016.
De asemenea, 7,05 miliarde lei reprezintă contribuţia României la bugetul UE, cu 6,1% mai mult faţă de 2016, iar 2,3 miliarde lei reprezintă rambursări de credite.
Bani mai mulți pentru Justiție, mai puțini pentru ANI și Protecția Concurenței
La capitolul cheltuieli cu Justiţia, fondurile cresc la Ministerul Public cu 18,5%, la 1,036 miliarde lei, în condiţiile în care cheltuielile de capital cresc cu cu 140%, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie primeşte 99,5 milioane lei (+21,3%), Curtea Constituţională - 19,7 milioane lei (+1,9%), iar Consiliul Legislativ - 8,7 milioane lei (+1,8%).
Consiliul Superior al Magistraturii are prevăzut un buget de 133,1 milioane lei, în creştere cu 17,5%.
De asemenea, Curtea de Conturi are un buget majorat cu 6,9%, la 253,7 milioane lei, iar Avocatul Poporului primeşte 15,16 milioane lei, în creştere cu 9,7%.
În schimb, Consiliul Concurenţei are alocat un buget de 2,84 milioane lei, în scădere cu 17,4% faţă de 2016, iar Agenţia Naţională de Integritate (ANI) - 21,7 milioane lei, cu 26% mai puţin.
Serviciile primesc bani mai puțini, exceptând SRI
La serviciile speciale, singura instituţie cu bugetul menţinut este Serviciul Român de Informaţii, care primeşte 1,9 miliarde lei în 2017, cu 0,9% mai mult faţă de 2016.
În schimb, Serviciul de Informaţii Externe are un buget de 247,06 milioane lei, în scădere cu 10,6%, pe fondul reducerii la jumătate a cheltuielilor de capital, Serviciul de Protecţie şi Pază primeşte 156,5 milioane lei (-9,2%), iar Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - 270,1 milioane lei (-8,1%).
Guvernul plătește datoriile TVR
Dintre celelalte instituţii, principala modificare este la bugetul Societăţii Române de Televiziune (TVR), care primeşte 950 milioane lei, cu 662% mai mult faţă de 2016, când bugetul instituţiei a fost de 124,7 milioane lei.
Cea mai mare majorare este la plăţi efectuate în anii precedenţi şi achitate în acest an, capitol prin care se plătesc datoriile din anii trecuţi.
De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune are un buget de 383 milioane lei, aproape dublu (+98,6%) faţă de 2016.
Celelalte instituţii au bugete cu modificări mai puţin importante faţă de 2016:
- Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) - 15,85 milioane lei (+3,15%)
- Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) - 9,85 milioane lei (+3,2%)
- Academia Română - 386,4 milioane lei (+2,1%)
- ANSVSA - 693,8 milioane lei (+8,7%)
- Secretariatul de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Anticomunişti în perioada 1945-1989 - 2 milioane lei (-2,2%)
- Oficiul Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor - 14,8 milioane lei (+6,6%)
- Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS) - 10,2 milioane lei (+2,2%)
- Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminărrii - 5,3 milioane lei (-8,2%)
- Agerpres - 21,8 milioane lei (+7,2%)
- Institutul Cultural Român (ICR) - 36,45 milioane lei (+4,2%)
- Autoritatea Electorală Permanantă - 19,2 milioane lei (-7,7%)
- Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal - 4,58 milioane lei (-3,8%)
- Consiliul Economic şi Social - 7,88 milioane lei (+69,2%)
- Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor - 10,98 milioane lei (-0,8%)
- Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului - 18,6 milioane lei (+3,1%)
- Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) - 18,8 milioane lei (+3,2%)
- Academia Oamenilor de Ştiinţă din România - 7,25 milioane lei (+1,2%)
- Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei - 2,4 milioane lei (+141%).