Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la sediul Centrului Regional de Supraveghere Ecologică, reprezentanţi ai protestatarilor care, săptămânal, ies în stradă în Oradea ca să-şi arate nemulţumirea faţă de proiectul de exploatare a aurului cu cianuri la Roşia Montană, au prezentat concluziile întâlnirilor cu parlamentarii bihoreni. Vreme de opt săptămâni, protestatarii fie i-au căutat pe parlamentari la birouri, fie i-au convocat la întâlniri, ca să le spună de ce ies orădenii în stradă şi să-i întrebe cum vor vota în Parlament.
Au acceptat să discute cu protestatarii senatorii Cristian Bodea şi Valeriu Boeriu (ambii PNL), Florian Bodog (PSD), Rozalia Biro (UDMR) şi Gavrilă Ghilea (PDL), respectiv deputaţii Ioan Cupşa, Florica Cherecheş (ambii PNL), Szabo Odon şi Cseke Attila (UDMR), respectiv Ioan Hulea (PPDD) şi Adrian Merka (UNSCR). Restul parlamentarilor au invocat diverse pretexte pentru care n-au reuşit să ajungă la întâlniri, cu excepţia Soniei Drăghici (PSD), care le-a spus manifestanţilor că nu doreşte să participe la discuţii pentru că nu şi-a format nicio părere despre proiect. "Dacă avea o părere, nu ştiu de ce ar fi venit. Cel mai laş act pe care îl face un om politic este refuzul de a se întâlni cu alegătorii", a comentat Cătălin Popa, unul dintre protestatarii orădeni.
În urma discuţiilor, protestatarii orădeni au decis că parlamentarii bihoreni se împart în trei mari categorii: opozanţi, cum sunt parlamentarii din UDMR şi din PNL, susţinători - categorie în care i-au inclus pe cei care au refuzat întâlnirile - şi cei care ar susţine proiectul, dacă aurul ar rămâne în ţară ori dacă nu s-ar folosi cianuri, cum sunt Bodog ori Hulea.
Un lucru este clar, însă: nu prea există păreri diferite de cele dictate pe linie de partid. "Şi e trist că un parlamentar îţi spune că nu are ce face, că nu poate schimba nimic", a precizat Ioana Lucaciu, o altă protestatară, vizavi de scuza invocată de unii parlamentari.
Cert este că manifestanţii spun că vor rămâne în stradă şi, duminică de duminică, vor mărşălui pentru a păstra Roşia Montană aşa cum este în prezent. "Dacă proiectul ar demara, peste 16 ani la Roşia Montană se va putea face un singur tip de turism: cel de sinucidere. Vom fi într-o nişă pe care nimeni nu va dori să o ocupe. Nu vă aruncaţi în faţa trenului, veniţi la Roşia Montană", a spus şi Paul Iacobaş, un opozant al exploatărilor cu cianuri şi, totodată, şeful Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă.