Franța, Italia și Albania se confruntă cu proteste de amploare care au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine, incendieri și jafuri.
Autoritățile franceze au introdus restricții de circulație în mai multe orașe, inclusiv Paris, guvernul Italiei pregătește mobilizarea a încă 500 de militari la Milano, iar în Albania, unde circa 300 de persoane au fost rănite, premierul Edi Rama refuză să demisioneze și acuză manifestanții violenți că au depășit „linia roșie”.
Franța: peste 2.500 de persoane reținute
Autoritățile franceze au introdus luni seară restricții de circulație pe timpul nopții în mai multe orașe, după un weekend marcat de unele dintre cele mai grave violențe de stradă din ultimii ani.
Potrivit Reuters, premierul Sébastien Lecornu a cerut măsuri locale pentru prevenirea unor noi incidente. El a exclus o interdicție generală de circulație în întregul Paris, dar nu și posibilitatea declarării stării de urgență.
La Paris, restricțiile au vizat Piața Republicii și zona comercială Les Halles, de luni, de la ora 23:00, până marți, la ora 6:00. Potrivit Associated Press (AP), interdicția de acces și de staționare în cele două zone s-a aplicat tuturor persoanelor, nu doar minorilor ori unor categorii de manifestanți. Adunările și manifestațiile au fost interzise în anumite sectoare ale capitalei începând cu ora 20:00.
În schimb, la Nisa, interdicția de circulație din centrul orașului i-a vizat pe minori, începând cu ora 21:00. Restricții pentru persoanele sub 18 ani au fost impuse și la Lille și în alte orașe din nordul Franței, între orele 20:00 și 6:00, pentru două nopți, potrivit AP.
Măsuri au fost luate și la Lyon, iar la Marsilia au fost interzise adunările și manifestațiile în anumite intervale orare.
Restricțiile au urmat protestelor din weekend, la care au participat, potrivit estimărilor, până la 500.000 de persoane. Luni seară, ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a anunțat un bilanț de 2.513 persoane reținute și 67 încarcerate, potrivit cotidianului Le Parisien.
În timpul confruntărilor, grupuri de protestatari cu fețele acoperite au incendiat clădiri, au vandalizat magazine și au atacat instituții publice. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene, iar autoritățile au fost criticate pentru că nu au anticipat amploarea violențelor.
Președintele Emmanuel Macron a condamnat distrugerile și a avertizat că responsabilii vor suporta consecințele. „Cei care au distrus trebuie să plătească. Cei care au jefuit trebuie să restituie pagubele. Cei care au încercat să răstoarne Republica vor fi trași la răspundere”, a declarat Macron duminică seară, potrivit SpotMedia. Președintele a promis totodată consultări pentru identificarea unor soluții la revendicările protestatarilor.
Potrivit aceleiași publicații, mișcarea de contestare a început în septembrie, în urma unei greve a elevilor și profesorilor unui liceu din apropierea Parisului, nemulțumiți de lipsa personalului și de condițiile din învățământ. Ulterior, protestele s-au extins, pe fondul nemulțumirilor privind costul vieții, șomajul, inegalitățile sociale și intervențiile considerate abuzive ale poliției.
Italia: magazine baricadate și încă 500 de militari pentru Milano
Proteste violente au avut loc și în nordul Italiei, cele mai grave incidente fiind înregistrate la Milano, unde manifestanții s-au confruntat cu poliția, au incendiat bunuri și au vandalizat magazine.
Potrivit AP, marșul de sâmbătă împotriva războaielor și a creșterii costului vieții a început pașnic. Ulterior, persoane mascate au atacat forțele de ordine cu pietre, bucăți de pavaj și alte obiecte și au incendiat baricade improvizate din mobilierul teraselor. Polițiștii au intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Incidentele au afectat inclusiv Piața Domului și o galerie comercială din apropiere.
Printre magazinele vandalizate sau jefuite se numără Decathlon, Arc’teryx și Vodafone, potrivit Reuters. De teama unor noi atacuri, numeroși comercianți și-au protejat vitrinele cu panouri de lemn și carton.
Violențele au continuat duminică. Poliția italiană a anunțat că 271 de tineri au fost duși la secțiile de poliție în urma incidentelor din Milano, iar 32 dintre ei au fost arestați. Confruntări au fost înregistrate în weekend și la Bologna, Brescia, Bergamo și Torino.
Vicepremierul Matteo Salvini a anunțat luni că Guvernul pregătește mobilizarea unor militari suplimentari pentru asigurarea ordinii publice la Milano. „De la vorbe la fapte: încă 500 de militari pentru a apăra Milano”, a scris Salvini pe rețelele sociale, potrivit Reuters. Măsura ar urma să fie inclusă într-un pachet de securitate programat pentru aprobarea Guvernului marți.
La rândul său, premierul Giorgia Meloni a convocat luni o reuniune cu miniștrii și responsabilii din domeniul securității. „Să demonstrezi este un drept. Să dai foc orașelor noastre nu este”, a scris Meloni într-o postare pe rețelele sociale, potrivit AP.
Guvernul analizează și măsuri suplimentare împotriva violențelor comise de minori și a bandelor de tineri. Potrivit cotidianului Corriere della Sera, citat de Reuters, printre variantele discutate se află extinderea detenției preventive pentru minori și accelerarea unor prevederi dintr-un proiect de lege privind securitatea.
Albania: 300 de răniți, premierului i se cere demisia
Situația este tensionată și în Albania, unde mii de persoane, în special studenți și tineri, protestează de o săptămână împotriva corupției și a condițiilor din universități, cerând demisia premierului socialist Edi Rama. Citând Agerpres, Știrile ProTV arată că manifestațiile din Tirana au degenerat în confruntări violente cu forțele de ordine.
O parte dintre protestatari au incendiat sau avariat clădiri ale unor ministere, instanțe și bănci, precum și magazine. Atacați cu pietre, cocktailuri Molotov și materiale pirotehnice, polițiștii au răspuns cu tunuri de apă, gaze lacrimogene și, începând de sâmbătă, gloanțe de cauciuc.
Potrivit Ministerului de Interne, circa 300 de persoane au fost rănite, aproape două treimi dintre acestea fiind polițiști.
Premierul Edi Rama, aflat la putere din 2013, a refuzat să demisioneze. Luni, într-un mesaj publicat pe Facebook, el a delimitat manifestațiile pașnice de atacurile asupra polițiștilor și instituțiilor. „Protestele sunt un drept, în timp ce violența este o infracțiune. Această linie roșie trebuie trasată clar în această etapă critică a dezvoltării noastre democratice”, a afirmat premierul, potrivit sursei citate.
Rama a adăugat că este pregătit pentru „dialog cu toată lumea, cu excepția celor care recurg la violență și a partidelor politice care refuză să se distanțeze de aceasta”.
El a acuzat și presupuse ingerințe străine în organizarea tulburărilor, susținând că acestea ar fi alimentate inclusiv de Rusia și Iran, prin intermediul rețelelor sociale, pentru a compromite procesul de aderare a Albaniei la UE.
Actualele manifestații se suprapun peste o mișcare antiguvernamentală mai veche, denumită Flamingo. Potrivit AP, aceasta a pornit de la opoziția față de un proiect turistic de lux într-o zonă naturală de pe litoralul Albaniei, asociat cu Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Ulterior, elevii și studenții s-au alăturat mișcării care cere demisia lui Rama.
Comisia Europeană a condamnat duminică violențele, subliniind că răspunsul autorităților trebuie să rămână legal și proporțional și că libertatea de întrunire și de exprimare reprezintă drepturi fundamentale care trebuie respectate și exercitate pașnic.