Pentru ca zonele din jurul blocurilor orașului să fie mai curate, Primăria Oradea și operatorul de salubritate RER Vest au ajuns la o înțelegere privind administrarea țarcurilor și eco-insulelor pentru deșeuri.
Compania de salubritate va prelua administrarea acestora, fiind de acum înainte responsabilă și de curățenia din jurul lor. În schimb, municipalitatea va rămâne responsabilă pentru reparațiile majore necesare acestei infrastructuri.
„Trebuie să arate mult mai bune”
„Toate containerele din interiorul unui țarc sunt ale operatorului, iar țarcul în sine aparținea primăriei. Am discutat inclusiv cu asociațiile de proprietari despre preluarea lor, dar acestea au refuzat, spunând clar că nu este responsabilitatea lor”, a explicat primarul Florin Birta, joi, într-o conferință de presă.
Drept urmare, cele 729 de țarcuri metalice, 160 de dulapuri, 100 de eco-insule digitalizate și 95 de containere tip iglu vor fi de acum întreținute și curățate de RER Vest.
„RER are traseu zilnic în fiecare punct de colectare - fie că ridică rezidual, menajer, hârtie sau plastic. Acest ritm impune operatorului să mențină constant curățenia. Practic, țarcurile trebuie să arate mult mai bine în viitor”, a precizat edilul.
Primăria își păstrează responsabilitatea pentru intervențiile structurale majore, cum ar fi deteriorări ale structurii metalice sau modernizări ale punctelor de colectare, precum și pentru reparațiile rezultate din vandalism grav.
Protocolul de colaborare a fost aprobat în ședința Consiliului Local Oradea care a avut loc joi. „Prin acest protocol, RER trebuie să garanteze că infrastructura este menținută corespunzător, atât în interiorul, cât și în exteriorul țarcurilor și eco‑insulelor”, a mai spus Florin Birta.
Primăria și Poliția Locală vor continua să verifice, prin controale periodice, modul în care operatorul își îndeplinește obligațiile.
Cum rămâne cu eco-insulele
În aceeași conferință de presă, Birta a anunțat stadiul proiectelor privind montarea de eco-insule digitalizate în jurul blocurilor din Oradea, cumpărate de Ministerul Mediului cu bani din PNRR.
În prezent, 100 asemenea insule au fost instalate, dar, așa cum și BIHOREANUL a scris în repetate rânduri, au demonstrat deficiențe importante de funcționare: citirea cu întârziere a cartelei, deschiderea defectuoasă a trapelor sau imposibilitatea utilizării corecte a gurilor de alimentare.
„În fiecare weekend trec prin zona Rogerius și văd oameni care ar încerca să arunce gunoiul, dar ori nu funcționează cartela, ori nu se deschide trapa, ori insula este deja deschisă și plină de mizerie în jur. Este clar că problema ține și de construcția lor”, a admis și primarul Oradiei.
Din acest motiv, Primăria a refuzat inițial să semneze actul adițional pentru cele 267 de eco‑insule rămase, până la remedierea deficiențelor. Furnizorul a fost obligat să modifice prototipul, iar cerințele municipalității au inclus coborârea gurilor de alimentare de la 1,60 m la 1,35 m, redimensionarea și reconfigurarea gurilor de acces la fracțiile reciclabile, modificarea trapelor pentru o utilizare mai intuitivă și introducerea unui mecanism de deschidere simplificat, care permite accesul timp de 30 de secunde după validarea cartelei.
După testarea timp de 30 de zile a trei eco‑insule modificate, Primăria a constatat că noile soluții funcționează. Drept urmare, a fost semnat contractul pentru livrarea și montarea celorlalte 267 de eco‑insule, care vor fi amplasate în oraș până în luna august.
Citește aici protocolul aprobat de Consiliul Local Oradea: