Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, vineri, protocolul de colaborare încheiat de SRI cu Parchetul General în anul 2009. Printre altele, în document este stabilit modul şi momentul în care ofiţerii SRI puteau oferi asistenţă procurorilor în domeniul protecţiei informaţiilor, dar şi când ofiţerii serviciului de informaţii puteau supraveghea şi investiga informativ pentru procurori.
Protocolul mai stabileşte că ofiţerii SRI efectuează, în condiţiile legii, la cererea Parchetului, activităţi specifice în vederea obţinerii datelor şi informaţiilor privind pregătirea sau săvârşirea unor infracţiuni. Totodată, Serviciul trebuia să pună la dispoziţia Parchetului date, informaţii şi documente, „cu respectarea prevederilor legale referitoare la accesul la informaţii clasificate, care pot sprijini documentarea cauzelor aflate în lucru”.
„Aceste informaţii trebuie să cuprindă suficiente elemente de identificare pentru adoptarea unor măsuri specifice şi pentru a putea fi valorificate în cadrul urmăririi penale”, se specifică în document. Ofiţerii SRI au mai acordat sprijin pentru completarea informaţiilor în cauzele complexe aflate pe rolul Parchetului, „scop în care desfăşoară activităţi de investigaţii şi supraveghere operativă (...) Acordă sprijin tehnic pentru activităţi care implică utilizarea mijloacelor tehnice specifice”.
Art 34 al Protocolului, specifică faptul că Serviciul Român de Informaţii „va asigura înregistrarea comunicărilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporţi de date înseriaţi, puşi la dispoziţie de procuror, precum şi trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale”, şi tot Serviciul va „va asigura transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante în cauză”.
Totodată, documentul stabileşte că ofiţerii SRI şi procurorii pot constitui echipe operative comune „care să acţioneze in baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părţilor”. De asemenea, SRI se angajează să acordarea cu titlu gratuit „asistenţă în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de Parchet” şi să prevină scurgerea de date şi informaţii.
Mai mult, Serviciul de Informaţii spune că acordă „in condiţiile legii” asistenţă tehnică de specialitate procurorilor care efectuează urmărirea penală, dar şi asistenţă tehnică de specialitate procurorilor pentru administrarea unor mijloacele de probă „acolo unde se impun cunoştinţe ori dotări tehnice specifice sau in cauzele in care se ascultă persoane cu identitate protejată”. Ofiţerii SRI au mai ajutat la crearea unor mecanisme informatice „care să asigure comunicarea operativă”.
În ceea ce priveşte schimbul de informaţii Protocolul specifică că „schimbul de informaţii, date, documente şi materiale se efectuează de procurori şi ofiţeri anume desemnaţi, cu aprobarea conducerii Serviciului, respectiv a conducătorului structurii/unităţil de Parchet”, şi că „în situaţii excepţionale, pentru valorificarea unor oportunităţi operative, schimbul de informaţii se poate face şi la nivelul de execuţie, cu încunoştinţarea, de îndată, a conducerii Serviciului, respectiv a Parchetului”.
În plus, se menţionează că schimbul de informaţii „se realizează la sediul unităţilor centrale sau teritoriale ale Serviciului sau în locuri anume stabilite de şefii acestor unităţi şi conducătorii structurii/unităţii de Parchet (centrale sau teritoriale)”. Protocolul menţionează şi situaţia în care anumite informaţii sau documente clasificate „au o utilitate probatorie determinantă pentru soluţionarea unor cauze, fiind necesară introducerea lor în dosarele penale, Parchetul va solicita în scris şi în mod argumentat declasificarea acestora, urmând ca, la nivelul conducerii Serviciului, să se adopte decizii în sprijinul acestor solicitări, în condiţii care să prevină şi să înlăture orice riscuri care privesc protecţia metodelor şi mijloacelor activităţii de informaţii ori alte interese legitime privind realizarea securitătii naţionale”.
În ceea ce priveşte Domeniul Cooperării, protocolul prevede că cele două instituţii cooperează, „în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii”, se arată în secţiunea a doua a documentului.