PSD vinde tot: Concesii mari făcute comunităţii maghiare pentru voturile UDMR la moţiunea anti-Grindeanu

Speculând criza politică în avantajul său, UDMR condiționează votul la moțiunea de miercuri de adoptarea mai multor proiecte legislative care vizează comunitatea maghiară. Printre concesiile care este dispusă să le facă coaliţia PSD-ALDE se numără declararea Zilei Maghiarilor drept sărbătoare naţională, extinderea folosirii limbii materne în localităţi cu pondere mică a minorităţilor şi folosirea unor simboluri precum steagul secuiesc.

Comisiile comune de administratie şi drepturile omului din Senat au decis, luni, ca 15 martie să fie declarată sărbătoarea comunităţii maghiare din România și va fi zi liberă. Coincidenţă sau nu, decizia vine exact în ziua negocierilor purtate de Coaliţia de guvernare cu UDMR, pentru motiunea de cenzură.

Proiectul votat astăzi de senatori fusese depus de UDMR pe 15 martie 2017. Termenul până la care comisiile de administratie şi pentru drepturile omului ar fi trebuit să ia o decizie era 27 iunie. Documentul urmează să fie supus votului plenului.

Să învăţăm ungureşte…

După ce senatorii puterii au urgentat, în comisii, adoptarea proiectului legat de Ziua Maghiarilor din România, trei comisii din Camera Deputaților au fost convocate luni, din scurt, pentru a da undă verde unui alt proiect important pentru comunitatea maghiară, cel referitor la extinderea folosirii limbii materne și la posibilitatea arborării steagului secuiesc.

Proiectul UDMR de amendare a Legii administrației publice locale conține mai multe modificări importante. Una dintre ele privește pragul de la care administrațiile locale și instituțiile din subordinea lor să fie obligate să asigure folosirea limbii materne. În prezent, acesta este de 20%, iar UDMR îl dorește redus la 10%.

„În unitățile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor care și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice din subordinea acestora (...) au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne”.

Numărul semnificativ la care face referire textul coboară, ca procent, chiar şi până la 3% din totalul locuitorilor unor localităţi mici.

Un alt articol se referă la unitățile administrativ-teritoriale în care minoritarii au o pondere de peste 10% și prevede că autoritățile administrației publice locale „pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României și ale unității administrativ-teritoriale respective și alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorității naționale”.

Alt articol prevede că autoritățile publice locale și entitățile din subordinea lor „au dreptul de a inscripționa clădirile și anexele clădirilor aflate în administrare (...) în limba minorității naționale în cauză, conform tradiției locului și a specificului limbii minoritare”.

De asemenea, cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul să se adreseze instituţiilor, oral şi în scris, în limba maternă, să primească răspuns în limba maternă, actele oficiale şi formularele întocmindu-se în ambele limbi; totodată, trebuie asigurată inscripţionarea şi în limba minorităţii a denumirii localităţilor, străzilor, spaţiilor publice, indicatoarelor şi altor indicaţii topografice destinate publicului ş.am.d.

Nu trocuri, dar…

Existenţa unui troc legat de votul de miercuri privind moţiunea anti-Grindeanu a reieşit, indirect, de declaraţiile făcte de principalii protagonişti.

„Nu vindem Transilvania, nu vindem nicio bucată din ţară”, a ţinut să precizeze liderul PSD, Liviu Dragnea, luni, în vreme ce cu privire la Ziua Maghiarilor din România a replicat: „Sunt şi alte minorităţi care au prin lege adoptată o zi a lor, turcii, tătarii”.

Referindu-se la proiectul de reducere a pragului în privinţa proporţiei de populaţie într-o comunitate de la care minorităţile pot folosi limba maternă în administraţie, Liviu Dragnea a spus că „se discută despre asta, a rămas ca colegii mei din comisie să negocieze, să discute, nu se discută de ieri, de azi”.

Dragnea a declarat după întâlnirea avută cu reprezentantţi UDMR că nu le-a "promis nimic" celor din Uniunea Maghiarilor pentru votarea moţiunii de cenzură şi a susţinut referitor la legile promovate de UDMR ce au fost readuse în dezbarerea Parlamentului că "acum le-a venit rândul". "Şi fără voturile UDMR avem o majoritate confortabilă să trecem moţiunea", a mai afirmat Dragnea.

Semnalul lui Kelemen

Întrebat despre votul la moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului Grindeanu, liderul UDMT Kelemen Hunor a spus că „fiecare parlamentar votează după propria conștiință”, după care a făcut o precizare interesantă, de natură să contureze poziția parlamentarilor UDMR: „În ceea ce privește moțiunea de cenzură, noi vom anunța în timp util, dar v-am spus un principiu de la bun început: principiul majorității. Cei care au obținut majoritatea, dacă vor să schimbe Guvernul, trebuie să aibă această posibilitate”.

Şi şeful UDMR a precizat că discutarea subită a proiectelor de legi ce vizează minoritatea maghiară s-a făcut fără nicio legătură cu criza politică. "Noi am stabilit la începutul anului că aceste legi vor fi adoptate în această sesiune, că la sfârşitul sesiunii de primăvară vom face o analiză a colaborării noastre parlamentare şi vom trage linie. Mai sunt două săptămâni. Toate şi Legea 215, şi Ziua comunităţii maghiare din România au fost discutate în aceste zile, în această perioadă în mai multe comisii. Pentru mine nimic nu e ciudat", a spus Kelemen.

Drepturi transformate în abuzuri

Deputatul PNL Cătălin Predoiu a criticat, luni, negocierile purtate de PSD-ALDE şi UDMR privind scăderea pragului de reprezentare a minorităţilor pentru folosirea limbii materne, afirmând că nu se urmăreşte ridicarea standardelor privind protecţia minorităţilor, ci este vorba despre „un troc” politic.

„Suntem astăzi în Parlament martorii unui abuz pe care PSD-ALDE îl comit nu numai împotriva intereselor României, dar şi împotriva ideii de parlamentarism, chiar şi împotriva ideii de convieţuire paşnică între majoritate şi minoritate”, a spus Predoiu, care a catalogat inţiativa puterii drept un abuz, cu probleme de constituţionalitate, fiindcă afectează fundamentele caracterului naţional al statului român. 

"Dragnea nu îl mai are adversar pe Grindeanu - Ponta, ci are drept adversar chiar poporul român. E o ruşine. Ceea ce am văzut astăzi încalcă Constituţia. Cerem ferm PSD să oprească această samavolnicie. Fac un apel şi către UDMR care ştie foarte bine că în România minoritarii, nu numai cei maghiari, se bucură de toate drepturile. Tot ce este mult strică şi îi rog să nu întindă coarda astfel încât să strice tot ceea ce am construit atâţia ani împreună pentru binele cetăţenilor noştri”, a spus Predoiu.