Distrusă şi refăcută de trei ori, Cetatea Oradiei se reclădeşte acum, poate pentru totdeauna. După ce în ultimele decenii a rămas la coada priorităţilor oraşului, fortificaţia reîncepe să fie preţuită. Cu bani europeni, este reconsolidată şi renovată, astfel încât să îşi poată deschide porţile în faţa vizitatorilor.

În plus, Cetatea este acum "legată" printr-un pod de oraşul care s-a format în jurul ei. Un pod trainic, pe care nicio apă să nu-l ia şi pe care curioşii să-l păşească nerăbdători să dea faţă cu istoria locului...

Pe bani europeni

"Revitalizarea Cetăţii Oradea în vederea introducerii în circuitul turistic: Cetatea Oradea, complex turistic european" este numele proiectului european în valoare de 36,7 milioane de lei, prin care opt din cele 12 corpuri ale monumentului sunt complet reabilitate. Lucrările au început în 2010 şi urmează să se încheie în vara anului viitor, când va putea începe a doua etapă a proiectului, de reabilitare a celorlalte patru corpuri.

Scopul proiectului este refacerea tuturor clădirilor, astfel încât fortăreaţa să devină magnet pentru turişti. La finalul proiectului, monumentul va avea un Muzeu al Cetăţii, unul al Pâinii, un Lapidarium, o bibliotecă, spaţii expoziţionale şi o stradă a breslelor cu ateliere de olărit, tâmplărie, lăcătuşerie şi sticlărie.

01-doru-marta_bihoreanul.jpgDistruse şi refăcute

Pe lângă grijă faţă de clădiri, proiectul vizează şi refacerea unei părţi importante a Cetăţii, dar complet dispărute: podul de intrare. "Oradea a avut trei cetăţi: cea dinainte de atacurile tătare, cetatea din piatră care proteja catedrala episcopală şi cea de acum. Toate trei au fost înconjurate de şanţuri, chiar dacă primele două de şanţuri fără apă. Din păcate, nu avem stampe care să ne arate, dar în mod sigur şi acestea aveau poduri peste şanţuri, pentru că altfel era imposibil de intrat în Cetate", spune istoricul şi arheologul Muzeului Ţării Crişurilor, Doru Marta (foto).

În secolul XVI, la construcţia Cetăţii Bastionare, pe care o văd orădenii azi, şanţul a fost lărgit şi umplut cu apă din Crişul Repede şi Peţa, cu rol de apărare. Din descrierile călătorilor străini medievali, istoricii au aflat că Cetatea avea şi un pod de lemn rabatabil. "Dar din păcate nu avem alte informaţii", spune Marta.

01-stampa_bihoreanul.jpgPod peste veacuri

Până în secolul XVIII, cetatea orădeană avea o singură intrare, cea principală de azi, din Centrul Civic. După 1775, austriecii i-au făcut Cetăţii a doua poartă, cea de est, dinspre cartierul Velenţa de astăzi. "De acolo avem câteva stampe şi vedem că era un pod de lemn, destul de banal", explică istoricul.

Acesta a şi fost podul care a dispărut cel mai devreme. "Într-o stampă de la începutul secolului XIX, când cetatea nu mai avea un rol defensiv, am văzut că şanţul nu mai avea apă. Probabil atunci a dispărut şi podul din spate", precizează Doru Marta. De altfel, înainte de Primul Război Mondial, întreaga cetate părea inutilă, existând şi planuri pentru demolarea ei.
La poarta principală a Cetăţii podul a dăinuit mai mult, însă. "A dispărut în perioada comunistă târzie, prin anii ‘70", explică Marta. Când şi cum anume, istoricul nu ştie exact, dar cel mai probabil podul a murit odată cu casele din jurul Cetăţii, înainte de ridicarea blocurilor turn din faţa Cetăţii.

Lemn şi cărămidă

Cum despre podul de la intrarea principală a Cetăţii există prea puţine mărturii, constructorii angajaţi de Primărie refac aici o copie cât mai fidelă a podului pe care austriecii l-au pus la poarta estică. Ridicat pe cinci pile în şanţul Cetăţii, chiar în spatele Catedralei Ortodoxe, noul pod va avea structura de susţinere acoperită de cărămidă, iar suprafaţa de călcare din lemn. Lungimea lui va fi de 56,6 metri.

01-dumitru-sim_bihoreanul.jpg"Va fi exclusiv pietonal, chiar dacă ar putea susţine şi un TIR", spune Dumitru Sim (foto), managerul proiectului de reabilitare a Cetăţii. Toate grinzile metalice şi elementele de lemn ale podului vor fi tratate cu soluţii chimice menite să evite degradările cauzate de intemperii. Spre deosebire de predecesorul său, podul Cetăţii nu va mai fi rabatabil, ci fix, şi nu va mai trece peste ape, ci peste maşini, căci sub el va fi amenajată o parcare.

Lucrările vor fi finalizate în toamnă, însă e clar că utilitatea lui va fi dovedită abia după ce Cetatea va fi complet reabilitată şi când, dacă istoria se repetă, pe pod vor năvăli iar străinii. Dar nu cu gânduri negre, ci doar curioşi să viziteze...