În seara în care toți orădenii care spun despre ei că au fost cuminți l-au așteptat pe Moș Nicolae, revista Familia le-a făcut un cadou celor încă preocupați de scriitorii contemporani ori cărora pur și simplu le place să asculte un om care spune corect, cu tâlc și, mai ales, cu umor ceea ce are de zis.
Traducătorul, jurnalistul, scriitorul și, mai nou, „podcasterul” Radu Paraschivescu a fost, luni seară, invitatul unei conferințe pe care a organizat-o revista de cultură Familia și Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai, cu sprijinul Muzeului Țării Crișurilor și al librăriilor Humanitas.
În sala de conferințe a MȚC, care s-a umplut aproape în întregime – singurele locuri rămase libere fiind câteva, din primul rând, pe care organizatorii le-au rezervat pentru posibili participanți de „soi” – Paraschivescu a vorbit despre unanimitate ca o utopie.
De ce a dispărut Paraschivescu de la TV
Înainte ca scriitorul să ia cuvântul, criticul de carte Dan Liviu Boeriu (foto jos) a făcut o scurtă prezentare a invitatului, despre care a spus că este „unul dintre cei mai polifonici autori de la noi”, cu o versatilitate uimitoare, și a amintit că Paraschivescu a avut două emisiuni TV suprimate fără prea multe explicații de postul care le-a găzduit (Digi24): „Pastila de limbă” și „Dă-te la o carte”.
„Eu am o explicație pentru dispariția lor. Probabil că producătorii au considerat că sunt emisiuni inutile. De ce să faci o emisiune „Pastila de limbă” când în România se vorbește impecabil? De ce să faci o emisiune despre carte, când se citește pe rupte în țara asta?”, a spus Boeriu, cu evidentă ironie.
Cronicarul de profesie jurist a prezentat și cea mai recentă carte a lui Paraschivescu, romanul polițist „Podul Diavolului”, despre care a spus că se citește foarte ușor, iar autorul dovedește o „extraordinară măiestrie a menținerii suspansului”.
De la unanimitate la... umanitate
Când i-a venit rândul să vorbească, scriitorul a mulțumit pentru prezentarea măgulitoare și pentru invitația de a veni la Oradea, lansată de scriitorul Miron Beteg, și a mărturisit un detaliu despre cartea sa: „acțiunea și personajele m-au dus de mână spre un deznodământ pe care eu nu îl știam”.
Dând apoi startul conferinței propriu-zise, Paraschivescu a deconspirat o informație din culise: deși stabilise că această conferință va purta titlul „Unanimitatea – o utopie”, dintr-o greșeală, primul afiș al evenimentului a purtat titlul „Umanitatea – o utopie”. Cu umor, scriitorul a spus că poate utopia umanității ar fi fost o temă mai interesantă și a promis că la o nouă vizită în Oradea va aborda și această perspectivă.
Radu Paraschivescu a detaliat trei situații precise în care unanimitatea poate fi atinsă. Cea dintâi este condiționată de un „spațiu concentrațional dinastic”, cum este Coreea de Nord, și unde frica mobilizează lumea spre vot unanim. Apoi, stârnind zâmbetele audienței, a vorbit despre a doua situație de unanimitate: alegerile de la Federația Română de Fotbal și de la Liga Profesionistă.
„Dacă în cazul nord-coreean, unanimitatea poartă pecetea groazei paroxistice de pedeapsa capitală, în cazul românesc elementul care o face posibilă este interesul, de grup și individual. El, și nu altceva, determină un bilanț electoral în care Răzvan Burleanu, la Federația Română de Fotbal, și Gino Iorgulescu, la Liga Profesionistă de Fotbal, sunt reconfirmați pe post cu 100% voturi pentru, 0 abțineri și 0 voturi împotrivă”, a spus Paraschivescu, adăugând că dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu „se înverzește de ciudă”, pentru că nici măcar el nu era ales în funcție cu 100% din voturi.
Unanimitate vs. „Block”
În fine, cea de-a treia formă de unanimitate, a spus scriitorul, „se plămădește din frică și interes”, fiind vorba de „baletul de protocol” care obligă un guvern, un parlament sau o autoritate să mimeze unanimitatea în declarații.
Radu Paraschivescu a mai vorbit și despre unanimitatea pe care oamenii o visează, când se gândesc la aprecierile celor din jur, și care duce, în zilele noastre, la blocarea prietenilor din spațiul virtual, îndeosebi de pe Facebook, atunci când opiniile lor nu sunt pe placul titularului de cont. Scriitorul a punctat și dualitatea artiștilor, care pot să fie sau nu fanii unei opere realizate de un confrate, dar au pretenția ca toate creațiile lor să fie îndrăgite unanim de public.
La finalul conferinței, cu răbdare și, în continuare, cu umorul care îl caracterizează (spunându-le chiar și bancuri orădenilor), Radu Paraschivescu a răspuns întrebărilor venite din partea publicului, iar, după circa două ore, a luat pixul în mână și a semnat toate cărțile care i s-au așezat în față. Mulți dintre oamenii prezenți la eveniment fie au cumpărat la fața locului una sau mai multe cărți semnate de Radu Paraschivescu, fie au venit cu ele de-acasă și le-au înmânat temporar autorului, pentru a le scrie dedicații.
Coada a fost una lungă și și-a redus dimensiunile încet, dar fără ca cineva să fie deranjat. În unanimitate, orădenii au fost de acord că efortul merită...
