Dacă am aşezat pe tapetul virtual o scriitură despre manifestări feminine ale nesimţirii, se cade de drept să prezentăm şi varianta masculină. În ţara noastră, din păcate, binele şi frumosul nu mai sunt demult virtuţi. Nesimţirea s-a instalat în Românica, încet dar sigur, aproape la fiecare palier, mai ales în rândul aşa numiţilor "bărbaţi". Şi nu vorbim doar de cei dintr-o anumită clasă socială, cu o anumită educaţie sau statut material...
Dacă până nu demult ne deranjau masculii care scuipau seminţe sau îşi aruncau mucoasele nazale pe stradă, astăzi manifestanţii au ajuns până în casele noastre, la televizor. Parfumaţi şi cu fashion-ul în top, scuipă şi înjură pe oricine nu le place, sar la bătaie în direct sau au replici perverese pentru fiecare moderatoare. Dacă ne coborâm un etaj, la volanul unei maşini, descoperim că bunul simţ le este duşmanul numărul unu: au fluierături şi claxoane pentru fiecare piţipoancă, înjurături pentru bătrânii de pe trecerea de pietoni, scuipături şi lovituri pentru sexul frumos, proaspăt urcat la volan (că doar ei sunt sexul puternic). Muzica şi limbajul acestora e specific şi pe măsură. Prostia, aroganţa, incultura şi nesimţirea fac casă bună cu mintiuca acestor gen de masculi.
De asemenea, în parcuri şi pe trotuare, agramaţii umblă beţi şi cu ochi libidinoşi, vânând doamne şi domnişoare cu replici de genul: "Nu vrei să vizitezi Turnul Eiffel la mine în dormitor?", "Păpuşă, eşti prea frumoasă ca să nu fi gonflabilă" sau "Mă laşi să trec cu Săgeata Albastră prin tunelul tău?". Arţăgoşi şi plini de tupeu, sunt gata oricând să încingă o bătaie ca-ntre dobitoace, chiar într-o sală de cinema.
Nici lumea virtuală nu a scăpat de ei: cocălari care pozează cu lanţuri de biţiglă la gât şi ochelari de soare în casă, cu pieptul umflat de steroizi. Ei sunt promototorii clipurilor în care se filmează în timp ce fac sex, conduc beţi sau îşi bat joc de copii.
Bineînţeles că dincolo de această specie umană - nesimţiţii, au supravieţuit şi bărbaţii adevăraţi: creatură elevată, raţională, responsabilă, cu umor de bun gust, puternică (nu neapărat prin violenţă). Ei sunt cavalerii şi protectorii sexului frumos despre care ne citeau părinţii noştri... cu ceva timp în urmă. Din păcate, însă, acest bărbat, cel adevărat, e pe cale de dispariţie.
S-a decretat, pe 5 mai, Ziua Bărbatului. Băutură, sex, divertisment cât mai pervers şi un spirit care promoveză bărbatul alcoolic, afemeiat, agramat şi violent. Poate par prea exclusivist, moralist sau chiar utopic prin această scriitură, dar luăm parte la un proces subtil şi sigur spre regres. Aş vrea să spun "La mulţi ani", dar nu sunt chiar sigur cu cine mă asociez şi cui mă adresez la această sărbătoare: bărbatului, sau...?
Darius Cornean