Rezultatele activităţii în lupta anticorupţie a instanţei supreme, a Ministerului Public şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt apreciate în raportul pe justiţie din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pe care Comisia Europeană l-a dat miercuri publicităţii.
În ceea ce priveşte instanţa supremă, Comisia consideră că magistraţii au administrat într-un mod rezonabil dosarele de mare corupţie, ceea ce a dus la o percepţie pozitivă a justiţiei.
"Abordarea Înaltei Curţi în ceea ce priveşte dosarele de corupţie la nivel înalt a continuat să se caracterizeze printr-un grad binevenit de administrare proactivă a cauzelor. ÎCCJ a raportat progrese semnificative în gestionarea dosarelor de corupţie la nivel înalt, înregistrându-se o scădere de la 28 la 10 cauze pendinte, precum şi o creştere a numărului de cauze soluţionate în primă instanţă. În dosarele în care inculpaţii au fost condamnaţi, s-a adoptat, de asemenea, în continuare, o abordare mai proporţională şi consecventă a pedepselor. Rezultatul este acela că justiţia este percepută ca îndeplinindu-şi mai eficient rolul disuasiv", se arată în raportul CE.
Pe de altă parte, Comisia consideră că "eficacitatea impune, de asemenea, ca asigurarea respectării legii să funcţioneze în mod eficient şi echitabil în cadrul întregului sistem", iar în acest context a menţionat că ÎCCJ a continuat să facă progrese în ceea ce priveşte stabilirea de standarde şi orientări pentru instanţele inferioare.
Oficialii europeni subliniază că activitatea celor trei instituţii este cu atât mai lăudabilă, cu cât acestea au fost supuse uneori unor presiuni extreme.
"În ultimele luni, Ministerul Public, Direcţia Generală Anticorupţie şi Înalta Curte au continuat să lucreze în mod profesionist şi imparţial, uneori fiind supuse unei presiuni extreme. Rezilienţa dovedită până în prezent de instituţiile respective întăreşte concluzia că rezultatele pe care acestea le-au obţinut în materie de sancţionare a corupţiei la nivel înalt se numără printre cele mai semnificative semne ale progreselor realizate de România în cadrul MCV", arată Comisia.
"Este esenţial ca acest progres să se menţină sub noua conducere. De asemenea, acesta nu trebuie să fie subminat de alte restricţii privind capacitatea agenţiilor de asigurare a respectării legii de a acţiona în justiţie", se conchide în material.
Acelaşi raport arată că progresele par foarte limitate în ceea ce priveşte prevenirea şi pedepsirea corupţiei legate de achiziţiile publice.
„Pașii înainte făcuți în combaterea corupției la nivel înalt nu au fost însoțiți de progrese în domeniul achizițiilor publice. Instrumentarea dosarelor pare să dureze mult, parțial din cauza necesității unei expertize financiare specifice, ceea ce conduce la problema specială a contractelor încheiate înainte de pronunțarea unei hotărâri judecătorești cu privire la infracțiune", scriu reprezentanţii CE.
Aceştia remarcă faptul că pedepsele pentru funcționarii implicați în doare de fraudă în materie de achiziții publice sunt în continuare foarte mici, iar legea nu prevede posibilitatea unei anulări pe motive de conflict de interese a proiectelor care au fost deja executate.
În raport se mai consemnează că există „mari îndoieli cu privire la eficacitatea organelor de urmărire penală care gestionează aceste cazuri".