În loc să-şi potolească setea de adrenalină cu jocuri video, mai mulţi orădeni îşi creează singuri bătăliile, dar nu pe calculator, ci în viaţa reală. 

În Oradea există trei echipe de airsoft, un sport care simulează lupte militare până în cele mai mici detalii, de la strategii până la echipamente şi armament. Totuşi, armele lor sunt inofensive, având în vedere că în loc de gloanţe folosesc bile din plastic...

Pasionaţi de militărie 

Recunoscut oficial ca sport în România, airsoft-ul a apărut la începutul anilor 1960 în Japonia, unde accesul la armele de foc fusese restricţionat. Jucătorii simulează, practic, o luptă, o bătălie sau orice alt scenariu militar, folosind tactici cât mai autentice. "Tot ce facem are legătură directă cu realitatea. Este, de fapt, o simulare a unor activităţi militare reale", explică Claudiu Ciorba (foto), unul dintre fondatorii primului şi deocamdată singurului club sportiv de airsoft înregistrat în Oradea - Weekend Warriors (n.r. - războinici de weekend).

Clubul are membri cu vârste obligatoriu trecute de 18 ani. "Suntem oameni din mai multe clase sociale, dar toţi suntem pasionaţi de tot ce înseamnă militărie: tehnică, echipamente, mişcare în aer liber şi disciplină", zice Claudiu, subliniind că în airsoft nu se folosesc arme propriu-zise, ci replici care le imită aspectul şi, uneori, chiar şi greutatea. Iar în loc de gloanţe, "militarii" folosesc bile din plastic de "calibrul" 6 milimetri.

Tehnică de război

Replicile copiază sute de modele de arme, fiind diferenţiate şi după viteza "muniţiei", care variază între 90 metri pe secundă în cazul pistoalelor şi 170 metri pe secundă în cazul armelor cu lunetă. "Există un regulament care stipulează distanţa de tragere în cazul diverselor tipuri de replici. Distanţa de la care se trage creşte proporţional cu puterea armei", spune Claudiu, precizând că muniţia folosită e concepută în aşa fel încât să nu vatăme pielea, iar "militarii" trebuie să poarte ochelari de protecţie din policarbonat, rezistenţi la impact.

Războinicii de weekend din Oradea se întâlnesc în fiecare săptămână în Oşorhei, pe un teren din Alparea izolat de restul satului. Aici, îmbrăcaţi în echipamente militare şi dotaţi cu staţii radio, luptătorii se confruntă după diverse strategii. "Poate fi vorba despre escortarea unui ostatic dintr-un punct în altul, în timpul unui atac, de un exerciţiu al forţelor NATO versus forţe inamice, ori de capturarea unor piloţi paraşutaţi pe un câmp de luptă", spune Claudiu.

Exerciţiu de fair-play 

Un joc poate dura câteva minute, câteva ore sau chiar câteva zile. "Cel mai mare eveniment de airsoft din lume se ţine în Cehia şi durează 52 de ore fără întrerupere, cu corturi şi toată tehnica militară care s-ar folosi în cazul unei lupte adevărate", povesteşte iniţiatorul clubului orădean de profil.

În ceea ce-i priveşte, jucătorii din Oradea sunt împărţiţi în trei echipe: Weekend Warriors, SAF şi ARGUS. Înfiinţată în urmă cu un an, echipa ARGUS se axează şi pe participarea la evenimente internaţionale, în special la cele organizate în Ungaria. "Mai demult eram pasionat de jocurile pe calculator, dar după un timp m-am plictisit. Întâmplător am auzit de airsoft şi am zis că asta e de mine, pentru că îmbină strategia cu adrenalina", povesteşte liderul echipei, Balla Zoltan (foto).

Pasionaţii de airsoft îşi cumpără echipamentele şi "armele" de pe site-uri specializate, la preţuri ce pot oscila între 100 lei şi câteva mii de euro. "Clubul nostru nu face din airsoft o afacere, deci nu avem echipamente de închiriat. În schimb, dacă cineva vrea să încerce, la prima ieşire în teren îi putem împrumuta un echipament", spune Claudiu Ciorba.

Curioşii trebuie să încerce, însă, să respecte o regulă de aur: pentru că, spre deosebire de paintball, unde vopseaua colorată trădează jucătorul lovit, la airsoft lovitura nu e vizibilă, ţinta atinsă trebuie să facă un exerciţiu de onestitate şi să iasă singură din joc. "Punem accentul pe fair-play", zice Claudiu. În airsoft, deşi se imită războiul, nu totul este permis...